Drumul Patimilor din Valea Jiului

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Drumul Patimilor din Valea Jiului

[2008-10-09]

Parintele Daniel "Meteorologul"

Drumul serpuit spre Straja incepe din centrul Lupeniului. Orasul socheaza in mod nefiresc. Candva urbe minereasca infloritoare, Lupeni te intampina cenusiu, cu cladiri in paragina, blocuri muncitoresti abandonate si magazine parasite. Fostul Palat Cultural Minerul, intr-o stare avansata de degradare, te inampina cum intri in oras "cu ferestrele sale oarbe". Cladire din secolul al XIX- lea, de patrimoniu probabil, Palatul Culturii dovedeste ca nici carbunele, nici cultura nu mai au cautare in Valea Jiului. In general, in Lupeni nimic nu mai are cautare. Suntem niciunde.Pe parcursul a 10 kilometri, drumul spre Straja serpuieste abrupt. Cei 700 de metri diferenta de altitudine sunt acoperiti de o sosea impecabila, care, serpentina dupa serpentina, taie padurea. Drumul trece prin Calea Braii, prin Poiana Sf. Gheorghe, Saua lui Arvinte, Poiana Sohodol si se termina la schitul Straja. Daca ajungi la Straja intr-o zi senina, Valea Jiului se intinde la picioarele tale. Peisajul este ametitor: Retezatul se vede in departare, intre palcuri rasfirate de nori, in spate varful Straja, iar jos, in vale, firul argintiu al Jiului.

Totul a inceput in urma cu peste zece ani, de sfintii Constantin si Elena. In 1996, Straja nu era inca impanzita de cabane si nu isi revendica numele de statiune de schi. In acea zi de mai, pe seara, la cabana lui Emil Parau, un bec tocmai aprins a facut flama, iar filamentul a imprimat o cruce in interiorul becului. Calugarul Vaarlam de la manastirea Sadova, de langa Craiova, a vazut crucea din bec si a conchis: semnul este de la cei care bantuie zona, cei care nu au fost ingropati crestineste.Pentru a intelege spusele calugarului, dam timpul inapoi si amintim ca, in timpul Primului Razboi Mondial, aici, pe culmile de la Straja, au pierit in lupte peste 800 de soldati, romani si ostasi chezaro-craiesti.O parte dintre cei rapusi de gloante au fost inhumati in Cimitirul Eroilor din Lupeni, iar o parte au putrezit prin transeele din munte. Ciobanii spun ca si astazi viiturile mai dezgroapa oseminte albite de vreme. Becul a fost spart de un turist neamt, dar, la sase saptamani dupa primul semn, se iveste al doilea, tot intr-un bec. Acesta a fost cercetat la manastirea Lainici din Defileul Jiului. Staretul manastirii a reluat spusele calugarului de la Sadova: sufletele celor neingropati crestineste bantuie prin zona. Monahul il sfatuieste pe Parau sa ridice, spre linistea sufletelor, o cruce in locurile bantuite. Becul, al doilea, cu crucea imprimata in interior, se gaseste astazi la schitul ridicat ulterior in munte.

Tunelul Vechiului si Noului Testament

Crucea a fost ridicata in acelasi an, de acelasi Parau, si pe 30 octombrie a fost sfintita de staretul de la Lainici. Slujba s-a tinut pe o vreme mohorata, ceata si burnita invaluiau culmea. Participantii isi amintesc ca atunci cand a inceput slujba, cerul s-a luminat brusc si asa a ramas pe tot parcursul ceremonialului. Odata ce slujba s-a incheiat, soarele a fost acoperit de nori si negura a invaluit din nou creasta. Crucea, 18 metri bratul vertical si 9 metri cel orizontal, a fost dedicata ostasilor cazuti in Primul Razboi Mondial, precum si turistilor care si-au pierdut viata in masivul Straja. Daca pana la sfintirea crucii, in 1996, muntele facea doua, trei victime pe an in randul turistilor, de atunci nimeni nu a mai murit aici.SchitulIn 1999, de Sfintii Constantin si Elena, este sfintit locul viitorului schit, iar in acelasi an, in ziua eclipsei din august, este sfintit clopotul. Decizia de a ridica un asezamant monahal apartine tot lui Emil Parau, la sugestia Episcopiei Aradului. Parau era convins ca existenta unui schit in proximitatea Crucii Eroilor va da o aura benefica zonei. Pozitia schitului a fost special aleasa pentru ca asezamantul sa fie vizibil de jos, din Lupeni. Dupa amplasarea lui, un oier batran a afirmat: "Pe locul asta a murit Constantinescu", decedatul fiind un alt oier. Constructia este terminata rapid, iar pe 23 octombrie 1999 biserica este sfintita.

Schitul dintre partii

De aproape zece ani asezamantul monahal este servit exclusiv de parintele Daniel. Humulestean de origine, precum Ion Creanga, parintele Daniel a sosit la schit dupa ce si-a terminat la Arad studiile teologice. A fost repartizat aici si de atunci este slujitorul Domnului in varf de munte. Schitul este atipic fata de ceea ce stim noi despre un asezamant monahal. De obicei, acestea sunt ascunse de lume in sihastrie, or aici, schitul este inconjurat de cabane. Parintele Daniel spune ca cei care vin aici, la schi, "se impiedica" de religie. Este singur si roboteste de dimineata pana seara. L-am intrebat cand are timp sa se roage si a raspuns ca se roaga in timp ce munceste. Salasul schitului arata impecabil, ceea ce presupune ca parintele Daniel munceste zi lumina. In plus, parintele Daniel este si meteorolog, monahul transmitand zilnic, la statia Craiova , starea vremii de pe masivul Straja."Drumul Crucii" de la Lupeni la Straja este cel mai lung din lume. Fata de cel de la Ierusalim, de trei kilometri, drumul patimilor lui Hristos are, in versiunea Vaii Jiului, putin peste 10 kilometri. Incepand cu anul 2000 procesiunea porneste in fiecare an, de Vinerea patimilor, de la Cimitirul Eroilor din Lupeni si urca timp de peste patru ore la schitul din Straja. Crucea de aproape 150 de kilograme si 4,40 x 2,20 metri dimensiuni este purtata rand pe rand de credinciosi pana in varful muntelui. Pe traseu, pelerinii fac 14 opriri, la troite, unde preotii citesc din cele 12 Evanghelii. Crucea are incastrata si o aschie din crucea purtata de Hristos, aschie de lemn adusa de parintele Cleopa de la muntele sfant Athos. "Prin acest drum incercam sa rememoram suferinta la care a fost supus Mantuitorul pentru iertarea pacatelor noastre", spune Emil Parau, initiatorul pelerinajului. Penultimul si ultimul popas sunt cele mai importante momente ale procesiunii, acestea simbolizand Luarea de pe Cruce si Punerea in Mormant a Mantuitorului. La finalul pelerinajului la schit are loc o slujba, la fel ca in Noaptea Invierii.TunelulDin anul 2007, intrarea in schitul Straja se face printr-un tunel lung de 50 de metri, pe peretii caruia este pictat in intregime, Calendarul Bisericesc. Tunelul este impartit in doua, jumatate Vechiul Testament, cealalta jumatate, Noul Testament. Candela este mutata zilnic in dreptul sfantului praznuit in calendar. Pictura tunelului a fost realizata de Petru Danut din Somosches, sat din apropierea Aradului. Constructorul tunelului nu mai trebuie amintit.De Sfintii Constantin si Elena, la cabana lui Emil Parau, un bec tocmai aprins a facut flama, iar filamentul a imprimat o cruce in interiorul becului. Calugarul Vaarlam a vazut si a priceput: semn Dumnezeiesc.

Foto si text: Silviu SECRIERU

Sursa: www.Culte.ro

Contor Accesări: 857, Ultimul acces: 2026-08-03 04:52:54

Timp total: 0.03s...

[]:1