Suferința permisa pentru un bine mai mare[2010-03-08]Când suntem în prezența unor suferințe și evenimente de doliu, adevărată înțelepciune este a se lăsa interogați de aspectul precar al existenței și a citi istoria umană cu ochii lui Dumnezeu, care voind întotdeauna și numai binele fiilor săi, printr-un plan de nepătruns al iubirii sale, uneori permite care ei să fie încercați de durere pentru a-i conduce la un bine mai mare. A spus papa Benedict al XVI-lea duminică înainte de recitarea rugăciunii Îngerul Domnului împreună cu mii de credincioși, romani și pelerini, reuniți la amiază în Piața Sfântul Petru.Dar să ascultăm alocuțiunea integrală a Pontifului: Iubiți frați și surori, Liturghia acestei duminici a treia din Postul Mare ne prezintă tema convertirii. În prima lectură, luată din Cartea Exodului, Moise, în timp ce paște turma, vede un tufiș în flăcări, care nu se mistuie. Se apropie pentru a observa acest fapt prodigios, când un glas îl cheamă pe nume și, invitându-l să devină conștient de nevrednicia sa, îi poruncește să-și scoată sandalele, căci acel loc este sfânt. Eu sunt Dumnezeul tatălui tău - îi spune vocea - Dumnezeul lui Abraham, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob; și adaugă Eu sunt Cel care sunt (Ex 3,6a.14). Dumnezeu se manifestă în diferite moduri și în viața fiecăruia dintre noi. Pentru a putea recunoaște prezența sa este însă necesar ca să ne apropiem de el conștienți de mizeria noastră și cu profund respect. Altminteri ne facem incapabili de a-l întâlni și de a intra în comuniune cu el. Cum scrie apostolul Paul, și această întâmplare este povestită pentru avertizarea noastră: ea ne amintește că Dumnezeu se revelează nu celor care sunt pătrunși de suficiență și ușurătate, ci celui care este sărac și smerit înaintea lui. În fragmentul Evangheliei de azi, Isus este întrebat în legătură cu unele fapte dureroase: uciderea, înăuntrul templului, a unor galileeni din porunca lui Ponțiu Pilat și prăbușirea unui turn peste câțiva trecători (Cf Lc 13,1-5). În fața concluziei facile de a considera răul ca efect al pedepsei divine, Isus proclamă nevinovăția lui Dumnezeu, care este bun și nu poate voi răul, și punând în gardă că nenorocirile ar fi rezultatul imediat al vinovățiilor personale ale celui care le îndură, afirmă: Credeți voi, le-a răspuns Isus, că acești galileeni au fost mai păcătoși decât toți ceilalți galileeni, pentru că au avut această soartă? Eu vă spun că nu; dar dacă nu vă întoarceți, cu toții veți pieri la fel (Lc 13, 2-3). Isus invită la a face o interpretare diferită a acelor fapte, situându-le în perspectiva convertirii: Nenorocirile, evenimentele de doliu, nu trebuie să trezească în noi curiozitate sau căutarea unor presupuși vinovați, ci trebuie să reprezinte ocazii pentru a reflecta, pentru a învinge iluzia de a putea trăi fără Dumnezeu, și pentru a întări, cu ajutorul Domnului, angajamentul de schimbare a vieții. În fața păcatului, Dumnezeu se revelează plin de îndurare și nu încetează să-i recheme pe păcătoși să evite răul, să crească în iubirea sa și să-l ajute concret pe aproapele în nevoie, pentru a trăi bucuria harului și a nu înainta spre moartea veșnică. Dar posibilitatea de convertire cere să învățăm să citim faptele vieții în perspectiva credinței, adică însuflețiți de sfânta frică de Dumnezeu. În prezența unor suferințe și evenimente de doliu: ...este adevărată înțelepciune a se lăsa interpelat de aspectul precar al existenței și a citi istoria umană cu ochii lui Dumnezeu, care, voind mereu și numai binele fiilor săi, printr-un plan de nepătruns al iubirii sale, uneori permite ca să fie încercați de durere pentru a-i conduce la un bine mai mare. Dragi prieteni, să o rugăm pe Maria Preasfântă, care ne însoțește în acest itinerar al Postului Mare, ca să ajute pe fiecare creștin să se întoarcă la Domnul cu toată inima. Să susțină decizia noastră fermă de a renunța la rău și de a accepta cu credință voința lui Dumnezeu în viața noastră. Radio Vatican Sursa: Dr. Budau P. Gheorghe Contor Accesări: 1050, Ultimul acces: 2026-07-28 15:59:35
|
Timp total: 0.03s...
[]:1