Sfinții, prietenii noștri (luna martie)[2010-04-13]Manastur1Vest.cnet.roTraducător: Teme: Personalități Spiritualitate În actualul an bisericesc, început la 1 septembrie, în parohia greco-catolică cu hramul 'Coborârea Spiritului Sfânt', din Cluj (cartierul Mănăștur), a început un nou proiect intitulat 'Sfinții, prietenii noștri'. În fiecare duminică, Liturghia copiilor începe după o scurtă prezentare a unui sfânt - făcută chiar de copii și tineri. Sfinții sunt aleși din tradiția răsăriteană dar și din cea apuseană. În timp ce pe un ecran este proiectată o prezentare PowerPoint, cu imagini ale sfântului ales pentru acea duminică, se citește un scurt text constând de regulă dintr-o parte biografică, un citat și o rugăciune. În continuare aveți textele folosite în parohia clujeană în luna martie 2010. Sfântul Ioan al lui Dumnezeu (1495-1550) 8 martie (calendarul latin) Biografie Ioan Ciudad s-a născut într-o familie de muncitori, în Portugalia, în anul 1495. Simțul aventurii pe care îl avea în sânge l-a purtat încă din copilărie departe de casă, până în Spania. De aici s-a înrolat în armată, și mai apoi a vagabondat prin lume, făcând tot felul de munci: păstor, salahor în construcții, vânzător de cărți. La Granada, la 20 ianuarie 1539, după ce a ascultat o predică a Fericitului Ioan de Avila, s-a hotărât să înceapă o viață nouă. A vândut cărțile și librăria, s-a lipsit până și de încălțăminte și de haine, și a început să cerșească pe străzile Granadei. Darurile pe care le primea de la trecători le împărțea celor mai lipsiți decât el. Dar fervoarea sa a făcut ca populația orașului să îl considere nebun, și a fost închis la balamuc. Aici, și-a dat seama de situația aberantă în care erau ținuți bolnavii mintal și, în inima sa, a hotărât să facă ceva în această direcție. Ieșit din ospiciu, a început să se îngrijească de cei bolnavi, înființând mai multe spitale pentru ei. Lucrarea lui s-a bucurat de susținerea Episcopului locului, și oamenii îl numeau Ioan al lui Dumnezeu. Acuzat de unii că spitalele sale erau cuiburi de vagabonzi, spunea: Veniți și vedeți. Veți descoperi că găzduim o singură persoană nedemnă de a mânca pâinea oferită: și aceea sunt eu. Când Ioan cerea pomană, spunea întotdeauna: Faceți bine, fraților, pentru voi înșivă!, pentru a aminti fiecăruia că cine dă unui sărac, dă lui Dumnezeu. De aici și numele de Fatebenefratelli dat astăzi fiilor săi spirituali. El nu se gândea să fondeze un ordin sau o congregație călugărească: colaboratorii săi erau laici care voiau să slujească, asemenea lui, celor bolnavi, și el i-a numit simplu Frații Ospitalieri. Când a murit, la 8 martie 1550, nu a lăsat nici o regulă scrisă, ci doar câteva scrisori. Înmulțirea fundațiilor și a colaboratorilor, după moartea sa, a determinat Sfântul Scaun să le dea fraților o regulă și un statut juridic. A fost declarat sfânt în 1690. Papa Leon al XIII-lea l-a numit patron al spitalelor și al tuturor celor care lucrează la refacerea sănătății bolnavilor. Rugăciune Ioan al lui Dumnezeu nu este amintit numai pentru sfințenia sa, ci și pentru intuițiile sale extraordinare. Într-o vreme în care bolnavii stăteau la grămadă în spitale, riscând să se aleagă cu boli și mai grave, Ioan și-a organizat spitalele pe secții, conform cu diferitele boli, și fiecărui bolnav i-a dat un pat curat și corespunzător. Și mai revoluționară a fost opera sa cu bolnavii mintali. Considerați pe atunci posedați de diavol, aceștia erau puși în lanțuri și pedepsiți. Ioan, după ce încercase în propriul trup unele tratamente inumane, a decis ca, în spitalele sale, să le acorde mai mult decât altora afecțiunea umană: trebuiau să fie iubiți mai mult și niciodată loviți sau puși în lanțuri. Să ne ajute Sfântul Ioan și pe noi să vedem în cei bolnavi chipul lui Cristos, și să ne bucurăm de ocazia pe care aceștia ne-o oferă, ca prin ei să îl slujim pe Domnul. Sfinte Ioan al lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi! Sfântul Benedict de Norcia (480-547) patronul Europei întemeietorul monahismului apusean 11 iulie (calendarul latin) 14 martie (calendarul bizantin) Biografie Benedict s-a născut în anul 480 la Norcia, Italia, într-o familie cu stare economică bună. De tânăr a fost trimis la Roma să studieze retorica și filosofia, dar dezamăgit de superficialitatea vieții din oraș, s-a retras în mica localitate Affile, unde și-a continuat studiile, supunându-se unei aspre discipline ascetice. Mai apoi s-a retras într-o mică peșteră în mijlocul pădurilor de la Subiaco, localitate la sud de Roma, sub conducerea unui sfânt pustnic. Benedict avea atunci douăzeci de ani. După trei ani de singurătate, rugăciune și penitență, a fost descoperit de păstorii din partea locului. Nenumărați credincioși din împrejurimi au început să îl caute pentru a-i cere sfat și rugăciuni. Călugării unei mănăstirii l-au rugat să le fie conducător spiritual. El a acceptat, și a început astfel opera de restaurare a disciplinei mănăstirești, dar unii dintre călugări s-au împotrivit cu îndârjire și au ajuns până acolo încât au încercat să îl omoare. Benedict i-a părăsit și s-a retras în peștera lui dragă. În jurul lui au început să se strângă grupuri de tineri dornici de o viață spirituală deosebită. Pentru ei a întemeiat Sfântul Benedict douăsprezece mănăstiri cu câte doisprezece frați, hotărâți să urmeze normele trasate de părintele lor spiritual. Pentru a evita șicanele din partea unor persoane sus-puse, în anul 529, Benedict împreună cu mulți dintre tinerii săi ucenici s-au retras spre sud, lângă orașul Napoli, și și-au stabilit locuința pe o stâncă abruptă a muntelui Cassino. Călugării lui nu se retrăgeau în căsuțe izolate, cum se obișnuia în Orient, ci trăiau în comuniune fraternă nu numai în timpul celebrărilor liturgice, ci și la muncă. Respectau tăcerea în locurile și timpurile stabilite, dar și conversau și se instruiau unul pe altul. De-a lungul veacurilor, ucenicii și urmașii lui Benedict vor deschide sute de așezăminte asemănătoare pe întinsul întregii Europe, mai târziu și în celelalte continente, așezăminte care în vremuri de grele frământări au rămas focare vii de credință, cultură și civilizație. Rugăciune Sfântul Benedict a sintetizat legile de bază ale vieții mănăstirești în motoul: Ora et labora Roagă-te și muncește, care înseamnă a uni contemplația cu acțiunea. Adevăratul călugăr va trebui să fie, spunea el: nu orgolios, nu violent, nu mâncăcios, nu somnoros, nu leneș, nu clevetitor, nu pârâtor ci cast, blând, silitor, umil, ascultător. Regula scrisă de el nu este însă valabilă doar pentru călugări, ci pentru toți cei care vor să urmeze cu fidelitate extraordinara aventură a Evangheliei în viața obișnuită de zi cu zi. Să cerem și noi, prin mijlocirea lui, aceste virtuți, și darul de a ști să împletim cu rodnicie viața de rugăciune cu viața activă de slujire a Domnului și a aproapelui. Sfinte Benedict de Norcia, roagă-te pentru noi! Fericita Tereza de Calcutta (1910-1997) 5 septembrie (calendarul latin) Biografie Maica Tereza de Calcutta s-a născut la 26 august 1910 la Skopje, Macedonia de astăzi. La vârsta de optsprezece ani, îndemnată de dorința de a deveni misionară, a intrat în Institutul Preasfintei Fecioare Maria, din Irlanda, primind ca soră numele de Maria Tereza. La 6 ianuarie 1929 a sosit la Calcutta, India, unde a predat mai mulți ani la o școală de fete. În timpul unei călătorii cu trenul pentru o reculegere anuală, Maica Tereza a primit ceea ce ea a numit vocația în vocație, și astfel, la 17 august 1948, a îmbrăcat pentru prima oară sari-ul alb cu margini albastre și a ieșit pe poarta iubitei ei mănăstiri pentru a intra în lumea săracilor. A făcut un curs de asistentă medicală, și, la scurt timp după aceea, a mers pentru prima oară la periferia orașului: a vizitat familiile, a spălat rănile unor copii, s-a îngrijit de un bărbat în vârstă care zăcea bolnav pe stradă și de o femeie care murea de foame și de tuberculoză. Începea fiecare zi cu Isus Euharisticul și ieșea pe stradă cu rozariul în mână, pentru a-l căuta și a-l sluji pe El în cei care sunt nedoriți, neiubiți, neîngrijiți. Câteva luni mai târziu i s-au alăturat, una după alta, câteva dintre fostele ei eleve, ajungând astfel să fondeze ordinul Misionarele Carității, dedicat slujirii celor mai săraci dintre săraci. La începutul anilor 1960, Maica Tereza începea să trimită surori de-ale ei în alte părți ale Indiei, deschizând ulterior case pe toate continentele, și în aproape toate țările comuniste, inclusiv în fosta Uniune Sovietică, Albania și Cuba. Lumea a început să își îndrepte tot mai mult atenția spre Maica Tereza, numeroase distincții, inclusiv importantul Premiu Nobel pentru Pace din 1979, aducând cinste operei ei. A primit totul spre slava lui Dumnezeu și în numele săracilor. A murit la 5 septembrie 1997, și guvernul indian a organizat funeralii de stat. Mormântul ei a devenit repede loc de pelerinaj și de rugăciune pentru oameni de orice credință, săraci și bogați, fără nici o distincție. După mai puțin de doi ani, datorită răspânditei faime de sfințenie și harurilor obținute prin mijlocirea ei, Papa Ioan Paul al II-lea a permis deschiderea cauzei de canonizare. Beatificarea Maicii Tereza a avut loc la 19 octombrie 2003. Rugăciune Dumnezeu încă iubește lumea și mă trimite pe mine și pe tine ca să fim iubirea și milostivirea Lui față de cei săraci. Întreaga viață și operă a Maicii Tereza de Calcutta oferă mărturia bucuriei de a iubi, a măreției și demnității fiecărei persoane umane, a valorii lucrurilor mărunte făcute cu fidelitate și iubire, și a incomparabilei prietenii cu Dumnezeu. De unde își lua Maica Tereza tăria și perseverența de a se pune pe sine complet în slujba celorlalți? Din rugăciune și din contemplarea în tăcere a lui Isus Cristos, a Sfintei Sale Fețe, a Preasfintei Sale Inimi, a afirmat Papa Ioan Paul al II-lea la ceremonia de beatificare a ei. Să învățăm și noi de la această femeie măruntă de statură, dar cu o credință tare ca o stâncă, faptul că doar din întâlnirea constantă cu Isus, în special în Euharistie, vom primi forța de a înfăptui și noi lucruri mărețe, de a face lumea mai bună. Maica Tereza de Calcutta, roagă-te pentru noi! Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 945, Ultimul acces: 2026-07-31 07:12:08
|
Timp total: 0.04s...
[]:1