Intre credinţa creştină şi raţiunie subzistă o armonie naturală

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Intre credinţa creştină şi raţiunie subzistă o armonie naturală

[2010-06-03]

Intre credinţa creştină şi raţiunie subzistă o armonie naturală

Episcopul Romei a revenit asupra gânditorilor creştini din Evul Mediu, deschizând pagina asupra unuia dintre cei mai renumiţi şi influenţi pentru istoria Bisericii: Toma de Aquino. Amintind momentele mai importante din viaţa sa, între care alegerea de a se consacra lui Dumnezeu în rândul călugărilor Dominicani, Pontiful a explicat că tânărul Toma s-a distins în interpretarea filozofiei aristotelice. Un complex universal de cunoştinţe, până atunci semi-cunoscut, de unii descoperit şi primit cu „entuziasm acritic” iar de alţii temut întrucât considerat „în opoziţie cu credinţa creştină”:
• Toma de Aquino, la şcoala lui Albert cel Mare, a realizat o lucrare de importanţă fundamentală pentru istoria filozofiei şi teologiei, aş zice pentru istoria culturii: l-a studiat profund pe Aristotel şi pe interpreţii săi (…) deosebind ceea ce era valid de ceea ce era dubios sau de respins cu totul, arătând consonanţa cu datele revelaţiei creştine şi folosind cu abundenţă şi ascuţime de minte gândirea aristotelică în expunerea scrierilor sale teologice pe care le-a compus. În definitiv, Toma d’Aquino a arătat că între credinţa creştină şi raţiune subzistă o armonie naturală.
Pe aceasta, care constituia o dispută culturală a timpului, Toma s-a înălţat mulţumită „excelentelor sale calităţi intelectuale” care l-au făcut în acelaşi timp - a explicat Papa - un foarte urmat profesor la Paris , intelectual admirat chiar de adversarii săi academici, şi mai ales un teolog de excepţională creativitate. Producţia sa literară „are ceva prodigios”, a comentat Benedict al XVI-lea, cum demonstrează „voluminoasa” Summa Theologiae, care i-a dat nemurirea. Şi aici, Benedict al XVI-lea a observat că în „compunerea scrierilor sale, Acvinatul era ajutat de câţiva secretari”, între care confratele său Reginaldo di Piperno, un bun prieten al său:
• Aceasta este o caracteristică a sfinţilor: să cultive prietenia, deoarece ea este una din manifestările cele mai nobile ale inimii umane şi are în sine ceva divin, aşa cum Toma însuşi a explicat în unele quaestiones din Summa Theologiae, în care scrie: ’Caritatea este prietenia omului cu Dumnezeu în principal, şi cu fiinţele care îi aparţin lui’.
În fond, „un maestru al gândirii şi model al felului corect de a face theologia”: acesta este pentru Biserică Sfântul Toma, după cum a scris Ioan Paul al II-lea în enciclica Fides et ratio despre raportul dintre credinţă şi raţiune. Dar un om capabil să fie înţeles chiar şi atunci când se adresa poporului, care „mergea bucuros să-l asculte”. Împrejurare ce i-a sugerat Pontifului o subliniere deosebit de simţită:
• Este cu adevărat un mare har, când teologii ştiu să vorbească cu simplitate şi fervoare credincioşilor. Oficiul predicării, pe de altă parte, îi ajută chiar pe cei care se ocupă cu teologia la un sănătos realism pastoral, şi le îmbogăţeşte cercetarea cu stimuli ce-i dau vivacitate.
La terminarea catehezei, Benedict al XVI-lea s-a oprit asupra diferitelor evenimente bisericeşti de strictă actualitate, începând de la solemnitatea Corpus Domini de joi 3 iunie, când începând de la 19, ora locală prezidează Sfânta Liturghie la altarul din faţa bazilicii catedrale Sfântul Ioan în Lateran, urmată de procesiunea cu Preasfântul Sacrament pe Via Merulana până la bazilica Santa Maria Maggiore.
Puţin mai înainte, Pontiful amintise că Sfântul Toma fusese însărcinat de papa Urban al IV-lea să scrie textele liturgice tocmai pentru sărbătoarea Trupul şi Sângele Domnului, instituită nu de mult în urma miracolului de la Bolsena:
• Toma a avut un suflet în mod eminent euharistic. Imnurile sale foarte frumoase pe care liturgia Bisericii le cântă pentru a celebra misterul prezenţei reale a Trupului şi Sângelui Domnului în Euharistie sunt atribuite credinţei sale şi înţelepciunii sale teologice.

radio vatican

Sursa: Dr. Gheorghe P. Budau

Contor Accesări: 905, Ultimul acces: 2026-07-29 13:36:49

Timp total: 0.03s...

[]:1