OMUL LA CONFLUENȚA DINTRE NEVOI ȘI DORINȚE (I)[2010-12-01]1. Piramida nevoilor individuale; repere conceptualeLa mijlocul secolului trecut, psihologul american Abraham Maslow (1908-1970) punea bazele celebrei sale teorii motivaționale, cunoscută și sub numele de Ierarhia nevoilor umane, acceptată în scurt timp ca model de analiză în mai toate disciplinele care studiază comportamentul uman. Potrivit acestei teorii, oamenii sunt motivați de anumite nevoi nesatisfăcute, altfel spus toate acțiunile umane au drept scop satisfacerea unor necesități sau trebuințe, într-o anumită ordine de prioritate. Necesitățile individuale au fost structurate piramidal, într-o primă variantă în cinci categorii, ordonate de la bază spre vârful piramidei, după cum urmează: a. Nevoile elementare, de ordin fiziologic, sunt nevoile de bază ale corpului uman (nevoia de aer, apă, hrană, îmbrăcăminte; nevoi de ordin senzorial, sexual, etc.). Satisfacerea acestor nevoi asigură functionarea biologică a organismului uman, motiv pentru care ele sunt indispensabile pentru a supraviețui și devin dominante atunci când nu sunt satisfacute la un nivel acceptabil. Caz în care nici o altă nevoie nu poate sta la baza motivației. b. Nevoile de siguranță și de securitate individuală devin active și dominante în cazuri deosebite, cum ar fi războiul, epidemiile, catastrofele naturale, dezorganizarea societății, crize economice, nevroze, situații negative cronice. Ele se referă la protecția individului față de forțele exterioare ostile, atat din mediul natural cât și din cel social, precum și față de factorii de risc care atentează la integritatea fizica a acestuia. Reperele specifice unei astfel de protecții vizează stabilitatea locului de muncă, starea de sănătate, existența unor bunuri și resurse materiale necesare existenței (locuință, salariu), la care se adaugă nevoia de structură, ordine și lege. c. Nevoile de dragoste și apartenență sunt legate de natura socială a omului. Mai mult instinctive la început, aceste nevoi devin treptat din ce în ce mai conștiente, constituind o exigență de prim ordin pentru confortul individual. Aici sunt incluse nevoia de prietenie, familie, apartenență la un grup, sau de implicare într-o relație intimă non-sexuală. Este interesant de remarcat faptul că aceste necesități se manifesta în două direcții: de la individ spre alte persoane și dinspre cei din jur către individ. d. Nevoile de stimă și de respect (de recunoaștere a eului?) derivă dintr-o exigență autoevaluativă a individului, în raport cu statutul pe care îl are sau la care aspiră, cu performanțele, competențele, cunoștiințele sau calitățile sale. Ele cuprind două grupe de nevoi delimitate în funcție de unghiul de abordare, care poate fi intern sau extern. Din punct de vedere intern, nevoile de stimă se circumscriu noțiunilor de putere, realizare, încredere, independență, libertate iar din punct de vedere extern vizează concepte precum reputație sau prestigiu, statut, faimă și glorie, recunoaștere, demnitate, apreciere. e. Nevoile de autorealizare (autoactualizare) sunt, în opinia lui Maslow, mai greu perceptibile, cea mai mare parte dintre ele concentrându-se în jurul unor necesități care pot fi prevăzute: nevoi de cunoștințe, liniște, experiențe estetice, autocontrol. Autorealizarea include însă și obiective mai înalte sau mai abstracte (dreptate, perfecțiune, bunătate, adevăr, împlinire de sine), ce corespund opțiunii individului de a se realiza ca o personalitate unică, în concordanță cu potențialul său și în cadrul limitelor impuse de realitate. Dacă numărul și conținutul diferitelor categorii de necesități individuale au generat ulterior o serie de comentarii, critici și chiar propuneri de revizuire, ipotezele de bază ale teoriei au rămas aceleași și ele constau în: i. funcția energizantă, dată de faptul că o nevoie care nu a fost încă satisfăcută devine activă și, uneori, chiar dominantă; ii. glisarea motivației, după satisfacerea unei nevoi, către o necesitate situată pe un palier ierarhic imediat superior; iii. prepotențarea nevoilor, în sensul că o nevoie devine motivantă numai după satisfacerea celei de nivel inferior; iv. tendința de progres, care îndeamnă la parcurgerea ascendentă (de jos în sus) a piramidei. Cu alte cuvinte și în sinteză, nevoile situate pe treptele inferioare ale piramidei trebuie satisfăcute înainte de a se putea ajunge la cele de ordin superior. 2. Exemplificări biblice ale paletei de necesități umane Structura necesităților individuale propusă de Maslow își găsește corespondență și în cărțile Bibliei, termenul de nevoie fiind cunoscut și sub numele de trebuință. Avem, astfel, exemplificate necesitățile fiziologice: Fiecare din voi să strângă cât îi trebuie pentru hrană Exod 16.16 El i-a zis: Dă-mi te rog, puțină apă să beau, căci mi-e sete. Judecători 4.19 Vreau să intru la nevasta mea în odaia ei. Judecători 15.1 și dacă găsește cu cale împăratul, dă-mi viața Estera 7.3 Doamne, prin îndurarea Ta mai am și eu suflare Isaia 38.16 Robii și aprozii care erau acolo, făcuseră un foc de cărbuni, căci era frig: și se încălzeau. Petru stătea și el cu ei, și se încălzea. Ioan 18.18 Nevoile de siguranță și de securitate indivi-duală sunt puse în evidență, fie global, ca nevoi /trebuințe (pur și simplu) sau mijloace de trai: eu îți voi da zece sicli de argint pe an și mijloace de trai. Judecători 17.10 apoi se împărțea fiecăruia după cum avea nevoie. Faptele apostolilor 4.35 mâinile acestea au lucrat pentru trebuințele mele și ale celor ce erau cu mine. Faptele apostolilor 20.34 fie pe categorii specifice grupei (casă/ locuință, plată/venit, pace/siguranță, sănătate, lege/dreptate): Omul acesta a plecat să-și caute o locuință potrivită. Judecători 17.8 Viața îți va sta nehotărâtă înainte, vei tremura zi și noapte, nu vei fi sigur de viața ta. Deuteronomul 28.66 Cum suspină robul după umbră, cum își așteaptă muncitorul plata, Iov 7.2 El nu lasă pe cel rău să trăiască, și face dreptate celui nenorocit. Iov 36.6 Mai mult prețuiește pentru mine legea gurii Tale, decât o mie de lucruri de aur și de argint. Psalmii 119.72 Nu cei sănătoși au trebuință de doctor, ci cei bolnavi. Matei 9.12 Necesitățile de ordin social au fost rânduite încă de la facerea lumii. Ele acoperă atât relațiile individuale (afective sau de prietenie): Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un ajutor potrivit pentru el. Geneza 2.18 Dacă robul va zice: ,Eu iubesc pe stăpânul meu, pe nevasta mea și copiii mei, Exodul 21.5 sau prietenul tău pe care-l iubești ca pe tine însuți, Deuteronomul 13.6 Dă-mi pe nevasta mea Mical, cu care m-am logodit 2 Samuel 3.14 dacă găsiți pe iubitul meu, ce-i veți spune? Că sunt bolnavă de dragoste! Cântarea cântărilor 5.8 și n-aș avea dragoste, nu sunt nimic. 1 Corinteni 13.2 cât și determinările generate de apartenența la un grup, de cele mai multe ori familial, într-un sens mai restrâns (rudenie), sau mai larg (neam, popor), caz în care avem de-a face și cu o relație identitară: ci să te duci în casa tatălui meu și la rudele mele, Geneza 24.38 poporul tău va fi poporul meu, și Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu; Rut 1.16 Dumnezeu dă o familie celor părăsiți Psalmii 68.6 căci iubește neamul nostru, și el ne-a zidit sinagoga. Luca 7.5 și, când se întoarce acasă, cheamă pe prietenii și vecinii săi, și le zice: ,Bucurați-vă Luca 15.6 Nevoile de stimă și apreciere pot fi ilustrate cu ușurință, dacă avem în vedere semnificațiile termenilor biblici de cinste, slavă, încredere, faimă sau expresia nume bun. Alege din tot poporul oameni de încredere, Exodul 18.21 Dumnezeule, dă-mi putere numai de data aceasta Judecători 16.28 Acum, te rog, cinstește-mă în fața bătrânilor poporului meu, 1 Samuel 15.30 și faima lui se răspândea în toate ținuturile, pentru că ajungea din ce în ce mai puternic. Estera 9.4 Un nume bun este mai de dorit decât o bogăție mare Proverbe 22.1 Să nu umblăm după o slavă deșartă Galateni 5.26 În fine, vom exemplifica nevoile de autorealizare (autoactualizare) pornind de la opțiunile tuturor generațiilor umane pentru știință, înțelepciune, pricepere, iscusință, pace, frumos, adevăr, dreptate, bunătate și desăvârșire. arată, rogu-te, bunătate față de mine Geneza 40.14 Dă-mi dar înțelepciune și pricepere 2 Cronici 1.10 cer dreptate, și dreptate nu este! Iov 19.7 caută pacea, și aleargă după ea! Psalmi 34.14 Din pricina fraților și prietenilor mei, doresc pacea Psalmi 122.8 Lipsa de știință este o pagubă pentru cineva Proverbele 19.2 Ți s-a dus vestea printre neamuri, pentru frumusețea ta Ezechiel 16.14 Voi fiți dar desăvârșiți Matei 5.48 Să trăim frumos Romani 13.13 Stați gata dar, având mijlocul încins cu adevărul Efeseni 6.14 Sursa: www.InterCer.net Contor Accesări: 1335, Ultimul acces: 2026-07-28 16:06:30
|
Timp total: 0.03s...
[]:1