Papa a început o serie de audiențe dedicate Doctorilor Bisericii[2011-02-03]Pontiful a subliniat virtuțile umane și evanghelice ale Sf. Tereza. Sfânta a pus accentul în particular pe detașare și pe sărăcia evanghelică, o virtute despre care Papa a spus că "ne privește pe toți", precum și pe "iubirea unii față de alții ca element esențial al vieții comunitare și sociale; umilința ca iubire față de adevăr; determinarea ca rod al îndrăznelii creștine; speranța teologală, pe care o descrie ca sete de apă vie. Fără a uita virtuțile umane: afabilitate, sinceritate, modestie, respect, bucurie, cultură". Sfântul Părinte a mai remarcat devoțiunea Sfintei Tereza față de Scriptură. "Ea s-a simțit în consonanță mai ales cu mireasa din Cântarea Cântărilor și cu apostolul Paul, precum și cu Cristos din Pătimire și cu Isus Euharisticul".Rugăciunea este un alt element de bază în viața Terezei, a remarcat Papa. Ea a subliniat "cât de esențială este rugăciunea... Rugăciunea este viață și se dezvoltă treptat la același pas cu creșterea vieții creștine: începe cu rugăciunea vocală, trece prin interiorizare prin meditație și reculegere, ajungând la unirea de iubire cu Cristos și cu Preasfânta Treime. Desigur, nu e vorba de o dezvoltare în care a urca la treptele cele mai înalte înseamnă a părăsi tipul precedent de rugăciune, ci este mai degrabă o aprofundare treptată a raportului cu Dumnezeu care învăluie toată viața. Mai mult decât o pedagogie a rugăciunii, pedagogia Terezei este o adevărată 'mistagogie': pe cel care citește operele sale îl învață să se roage rugându-se ea însăși împreună cu el; de fapt, frecvent întrerupe relatarea sau expunerea pentru a răbufni într-o rugăciune". În plus, ea a trăit "o iubire necondiționată față de Biserică: a manifestat un viu 'sensus Ecclesiae' în fața episoadelor de dezbinare și conflict în Biserica din timpul ei. A reformat Ordinul Carmelitan cu intenția de a sluji mai bine și de a apăra mai bine 'Sfânta Biserică Catolică Romană', și a fost dispusă să își dea viața pentru ea. Un ultim aspect esențial al doctrinei tereziene, pe care aș dori să îl subliniez, este perfecțiunea, ca aspirație a întregii vieți creștine și ținta ei finală. Sfânta a avut o idee foarte clară despre 'plinătatea' lui Cristos, retrăită de creștin. La sfârșitul parcursului din Castelul interior, în ultima 'cameră', Tereza descrie această plinătate, realizată prin locuirea Treimii, în unirea cu Cristos prin misterul umanității Sale". Există o videoștire asociată. Ea poate fi văzută însă doar online: aici. Legături: Textul integral al audienței generale Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1169, Ultimul acces: 2026-09-20 01:10:51
|
Timp total: 0.03s...
[]:1