Calea Sfinţilor – pelerinaj pe Dealul Patriarhiei - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Calea Sfinţilor – pelerinaj pe Dealul Patriarhiei

[2011-10-25]
Moaştele Sf. Ap. Andrei, Sf. Cuvios Dimitrie Basarabov şi Sf. Împăraţi Constantin şi Elena – aşezate spre închinare
Autori: LUMINITA CIOBANU, DIANA SCARLAT
Mii de credincioşi s-au alăturat ieri procesiunii „Calea Sfinţilor”, pornind în urma soborului de preoţi şi înalţi ierarhi care purtau Cinstitul Cap al Sf. Apostol Andrei, dar şi moaştele Sf. Dimitrie Basarabov şi ale Sf. Împăraţi Constantin şi Elena.
Sărbătoarea Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor (prăznuit anual la 27 octombrie), ale cărui sfinte moaşte se păstrează în Catedrala Patriarhală, este de sute de ani un ales popas duhovnicesc pentru credincioşi. Anul acesta însă, românii se pot închina cu evlavie la mai multe odoare sfinte, fiindcă ieri a fost adus la Bucureşti Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României.
Racla în care se află moaştele Sf. Ap. Andrei a fost aşezată spre închinare, într-un baldachin, pe co­lina Patriarhiei, acolo unde se găsesc şi sfintele moaşte ale Cuviosului Di­mitrie cel Nou şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.
Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României, a fost adus ieri dimineaţă la Bucureşti, pentru prima oară. Sfintele moaşte au fost întâmpinate, pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”, de o delegaţie a Bisericii Ortodoxe Române şi una a Bisericii Ortodoxe a Greciei, apoi a fost oficiată o slujbă religioasă, în Salonul Oficial al aeroportului. De aici a început procesiunea Calea Sfinţilor, cu icoana Maicii Domnului – Prodromiţa de la Muntele Athos şi Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, până la şantierul Ca­tedralei Mântuirii Neamului, unde sfintele odoare au fost întâmpinate de către Prea Fericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, de înalţi ierarhi, preoţi, diaconi şi mii de credincioşi.
Procesiunea cu Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei a conti­nuat în Bucureşti, pe traseul Calea 13 septembrie – Piaţa Constituţiei – Bulevardul Unirii, până la Crucea Brâncovenească de la baza colinei Patriarhiei, unde au fost aduse sfintele moaşte ale Cuviosului Dimitrie cel Nou şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, până la podiumul special amenajat în curtea Catedralei Patriarhale.
Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei va fi dus spre închinare la Catedrala mitropolitană din Sibiu, unde va ajunge vineri, 28 octombrie, la ora 12:00, cu prilejul proclamării canonizării Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei. Acolo va rămâne până în după-amia­za zilei de 29 octombrie, când va fi dus la Catedrala Arhiepiscopală din Alba Iulia, cu prilejul proclamării canonizării Sfântului Ierarh Simeon Ştefan, Mitropolitul Transilvaniei, unde va rămâne până în după-amiaza zilei de 30 octombrie.
Sf. Ap. Andrei era originar din Betsaida, era frate cu Simon (Sfântul Apostol Petru), fiind amândoi pescari.
Sf. Andrei a trăit în feciorie şi i-a fost mai întâi ucenic Sf. Ioan Botezătorul. După Botezul Domnului, în timp ce se afla cu Sf. Ap. Andrei şi cu Sf. Ap. Evanghelist Ioan, arătând spre Domnul Iisus Hristos care trecea pe acolo, Sf. Ioan Botezătorul a spus: „Iată Mielul lui Dumnezeu!” (Ioan 1, 35). Auzind acest cuvânt al învăţătorului lor Ioan şi Andrei au mers după Hristos. Apoi, cu mare bucurie, Sf. Andrei s-a dus să-i spună şi fratelui său Simon: „Am găsit pe Mesia!” (Ioan 1, 41) şi l-a condus la Iisus. De aceea, Sfântul Apostol Andrei este numit şi „cel dintâi chemat”. De atunci, oriunde mergea Domnul, Sf. Ap. Andrei îi era alături, hrănindu-se din izvorul de apă vie al Cuvântului mântuirii.
După Învierea Domnului, sorţii i-au rânduit să propăvăduiască Sfânta Evanghelie în ţinuturile de pe coas­tele Mării Negre, în Bitinia, Tracia şi Grecia (, Tesalia şi Ahaia).
A dus vestea cea bună a mântuirii pe aceste meleaguri, înfruntând primejdii şi boli, persecuţii din partea păgânilor. Nu întâmplător, Sf. Ap. Andrei este numit Apostolul ro­mânilor. El a fost primul pro­po­vă­duitor al Evangheliei la strămoşii noştri daco-romani, în Scyţia Mică (Dobrogea de azi) şi în sudul Basarabiei, creştinismul românesc având, aşadar, origine apostolică. La Patras, Sf. Ap. Andrei a fost răstignit, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, dar a primit cu bucurie moartea, bi­ne­cuvântând credincioşii. Încă de la sfârşitul secolului al II-lea, ziua de 30 noiembrie a fost stabilită ca dată de prăznuire a pătimirii sale. Nu trebuie să uităm totodată că, la Bu­cureşti, în Catedrala Patriarhală, se află şi moaştele Sf. Dimitrie cel Nou, Basarabov, cel care a intrat în mod special în inima bucureştenilor în anul 1774, când sfintele odoare au fost aduse în oraşul de pe Dâmboviţa.
Cuviosul Părinte Dimitrie s-a născut la sud de Dunăre, la Basa­rabi, la începutul veacului al XIII-lea. Provenind dintr-o familie săracă, păstorea oile ţăranilor. Într-una din zile a călcat pe un cuib acoperit cu ierburi, strivind puişorii care se aflau în el. Profund mâhnit, şi-a lăsat desculţ, fie vară, fie iarnă, piciorul care zdrobise cuibul. Peste o vreme a decis să îmbrace haina monahală. S-a aşezat într-o peşteră săpată în stânca râului Lom, nu departe de satul Basarabi. Aici a trăit în post şi rugăciune. Cunoscând dinainte ziua morţii sale, s-a întins între două lespezi de piatră unde şi-a dat sufletul lui Dumnezeu. La trei veacuri după moartea Sfântului – o inundaţie a dus apele râului până la peşteră. Curentul a ridicat lespezile şi a îngropat trupul rămas nestricat în prundiş. După o sută de ani, Sfântul i-a apărut în vis unei fete grav bolnave, spunându-i să-şi roage părinţii să o ducă pe malul râului ca să-şi găsească tămăduirea. Auzind vestea, o mulţime de oameni în frunte cu clericii de la Episcopie s-au dus la locul indicat. Copila s-a vindecat pe loc.
În 1774, generalul rus Petru Saltacov a luat sfintele moaşte spre a le duce în Rusia, pentru a nu fi profanate de turci. Le-a lăsat la Bucureşti, la rugămintea boierului Hagi Di­mitrie şi a mitropolitului Grigore II al Ţării Româneşti.

Sursa: www.culte.ro


Contor Accesări: 803, Ultimul acces: 2026-06-19 12:38:18