© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Păuneşti, satul absolutei tăceri[2014-02-14]Un drum care urcă despicând după-amiaza ninsă, câteva opriri, oameni şi cuvinte, mai noi sau mai vechi, legende şi cruci ce străjuiesc nemărginitul, ca nişte mese de altar, o biserică veche de lemn în care veşnicia naşte veşnicie, amintiri şi un sat, Păuneşti, pierdut în tăcerea de după viscol, la peste 600 de metri, undeva în Podişul Mehedinţiului. Suficiente elemente ca să poţi percepe absolutul, pe care Petre Ţuţea îl identifica, într-un fel, cu ţăranul, „omul absolut“.Uneori, trebuie să recunoşti că absolutul poate fi citit în palmele unui ţăran, acest univers care se defineşte pe sine deodată cu crucea cu care îşi însemnează verticalitatea trupului. Alteori, descoperi veşnicia în urma lăsată de o căruţă în carnea moale, catifelată, a lutului proaspăt sărutat de ploaie. Noi am avut privilegiul de a gusta absolutul în tăcerea satului Păuneşti, din comuna Godeanu, judeţul Mehedinţi, într-o după-amiază albită de iarnă, unde omul uită de sine, pentru a se ruga mai întâi, fără de trufie, pentru cel de alături. Şi-n toată această tulburătoare pregustare, nu-ţi rămâne altceva de făcut decât să mărturiseşti despre acest adevăr, frust, aşa cum l-a zidit Creatorul la începutul veacurilor. Mai multe informaţii în Ziarul Lumina. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 1730, Ultimul acces: 2026-09-23 03:55:16
|
Timp total: 0.03s...
[1]:1
