© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Vizita delegaţiei Bisericii Armene în Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului[2014-02-16]La cererea bisericii armene „Sfântul Ioan Botezătorul” din municipiul Piteşti, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului a primit astăzi, 16 februarie 2014, la Curtea de Argeş, vizita unei delegaţii oficiale din partea Bisericii Apostolice Armene formată din: IPS Artak Tigranian, delegat din partea Sanctităţii Sale Karekin al II-lea, Patriarhul Suprem şi Catolicosul tuturor Armenilor, IPS Datev Agopian, Arhiepiscopul Bisericii Armene din România, preot Ezras Bogdan – vicar eparhial, preot paroh Hetum Taverdyan, diacon Keren Bullutyan şi membrii Consiliului Parohial al Bisericii Armene din Piteşti.Oaspeţii au vizitat Catedrala Arhiepiscopală, Palatul Arhiepiscopal, Mănăstirea Robaia, Mănăstirea Aninoasa şi Catedrala „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Mioveni. În cadrul întrevederii au fost subliniate bunele relaţii care au existat de-a lungul vremii între locuitorii Eparhiei Argeşului şi Muscelului şi populaţia de origine armeană, mai ales pe plan cultural şi economic şi s-a exprimat speranţa ca şi pe viitor să se promoveze dialogul şi cooperarea între cele două comunităţi, ortodoxă şi armenească, din această zonă. Biserica Armeană este o biserică apostolică, întrucât tradiţia spune că primii creştini care au păşit pe pământul armean au fost Apostolii Bartolomeu şi Tadeu. Aceştia sunt numiţi „primii luminători ai Armeniei”. Astăzi, centru religios al Bisericii Armene este la Ecimiadzin, iar Patriarhul Suprem al armenilor de pretutindeni se numeşte Catolicos (universal). În România, armenii constituie o comunitate etnică veche de aproximativ un mileniu, fiind prezenţi mai ales în Moldova, Muntenia şi Oltenia, începând din secolele X-XII. Primele dovezi ale prezenţei armene pe pământ românesc sunt din anul 946 d.C., la Cetatea Albă. Fiind una dintre cele mai vechi naţionalităţi conlocuitoare, un fapt important se întâmplă în anul 1408, când Alexandru cel Bun emite un hrisov prin care permite fondarea unei episcopii armene în oraşul Suceava. La sfârşitul secolului al XIV-lea şi începutul secolului al XV-lea, numărul armenilor din Moldova a crescut, datorită cuceririi repetate a oraşului Ani (ultima în 1342), precum şi cutremurului din 1313 care a dus la dărâmarea cetăţii, precum şi prin refugiul populaţiei armene din oraşele mediteraneene datorită invaziei turcilor şi a tătarilor. Noul întâistătător al Bisericii Armene din România, IPS Datev Agopian, îi succede vrednicului de pomenire Arhiepiscopul Dirayr Mardichian şi este cel de-al 43-lea ierarh al Eparhiei armene din ţara noastră, înfiinţată în 1401, pe vremea domniei lui Alexandru cel Bun, şi care avea în grijă credincioşii din Dorohoi, Botoşani, Galaţi, Vaslui etc. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 857, Ultimul acces: 2026-09-25 03:40:48
|
Timp total: 0.03s...
[1]:1
