Cronica Ideilor: Diaspora 2006, la Cernica

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Cronica Ideilor: Diaspora 2006, la Cernica

[2006-08-30]

Sigur, noi romanii, am stiut sa apreciem mai mult sau mai putin ce fac altii dacat noi insine. Dar, trecand de la caldura frateasca de tipologie romana, pana la distanta dintre diaspora romana si mama noastra, a tuturor romanilor de pretutindeni, Romania, intalnirea de la Institutul Teologic Adventist de la Cernica, a tinut in suspans o idee, si anume, sa dam mana unii cu altii, intr-o gandire comuna de asteptator al celei de a doua venire a lui Isus, in marire si slava, pe planeta pamant. Si spre surprinderea mea si poate si a altora, aceasta idee de a ne cuceri spiritual pe aceleasi criterii de credinta si fapta, in lumina Scripturii si a Spiritului Profetic, de pe meridiane si paralele de diferite structuri politice, sociale, economice, religioase, culturale, si lista poate continua, a dat o unda verde diasporei internationale de ginta latino-romana, de a-si etala talentul, perseverenta, sacrificiul si nu in ultima instanta, dialogul cu cei de acasa, din Romania.

Prezenta “in corpore”, a comitetului Uniunii Adventistilor de Ziua a Saptea, cat si membrii delegati ai Diasporei de Limba Romana, fac un inceput timid, dar benefic pentru secerisul copt al planetei noastre. Duhul Sfant lucreaza, la inimile noastre muritoare, spre a duce mesajul Evangheliei, la orice neam, limba sau popor, indiferent de dificultati, neajunsuri, temeri sau slabiciuni. Din prezentarea rapoartelor Diasporei, trag concluzia ca Diaspora de Limba Romana, este o forta, in multitudinea ei diversificata ca limba, cultura, structura politica, sociala, economica etc., in tara de emigratie a acestui pamant batran si obosit. In tara sfanta, a istoriei noastre pamantene, Israel, pastorul Ionel Lascu, in mesajul sau de “Lumini si Umbre”, a prezentat experiente tipice locului si culturii de pe meleaguri intrate de mult in patrimonial universal. Haifa, Tel Aviv, Nazaret, Ierusalim etc., prezenta romaneasca e activa. Cu un aer de prospetime tinereasca, pastorul de origine romana a reusit impreuna cu cei din locurile amintite mai sus, sa construiasca, nuclee misionare simple dar eficiente, in conditii strategice de nesiguranta si adaptare la mediu.

Fratele Vase Gigel, din Spania, a demonstrat ca Dumnezeu este Mare in aceasta zona de provenienta catolica, si ca cele 12 biserici romanesti din Madrid sunt o expresie Divina a lucrarii lui Dumnezeu, pe aceste meleaguri, bogate in binecuvantari ceresti. Apoi, Eugen Baciu din Grecia, a adus “Acropola” la Cernica, cu albul ei sclipitor in bataia soarelui de tip mediteranean. La Atena, Tesalonic, Insula Creta, bate inima romaneasca de tip adventista.

Din Germania, sasul inalt ca bradul din Carpatii Romaniei, a adus o aluzie de bine pentru cei 110.000 de romani ce existau in Germania in anul 1997 in zona Wuttenberg. Cetatea Eterna, Roma, prin pastorul cu aer de italian, Samuel Negrea, a ilustrat in cuvinte si imagini ca romanul a venit si pe aceste coclauri pline de istorie si mai ales arta arhitecturala. Spunea dansul ca in 1999 a fost implantata prima biserica de Limba Romana din Italia. Din Belgia, Bruxelles, capitala Uniunii Europene, fratele Vasile Smeticas a precizat in discursul sau ca intr-o tara asa mica, locuiesc un numar de 15000 de romani, iar comunitatea adventista romana numara 75 de membri. Noul pastor, in persoana fratelui Iosif Suciu, sunt sigur ca va aduce un suflu nou, binecuvantat, in capitala Uniunii Europene.

Fratele, Ilie Stoica din Essen, a transpus prin cuvant, poezie si cantec, gandurile sale de asteptator al revenirii lui Isus. Am lasat la urma pe pastorul Emil Lazar, un gladiator al romanilor din Franta, cu un Paris plin de istorie si arta, denumit pe buna dreptate, “Poarta Europei.” Domnia sa s-a referit la cele doua biserici din Paris, “La Plane” din Saint-Denis si “Gare de Lyon” din Paris ( Theatre de l’Opprime ). Dificultatile de ordin social prin care trec parizienii de origina romana nu impiedica cresterea numerica a membrilor bisericilor din Paris. Credinta si speranta sunt leaganul de cultura adventa sadit adanc in inima adventistilor de ziua a saptea.

Transoceanicii din America au avut rapoarte subtiri din cauza distantei dar, au demonstrat ca in tara libertatilor TOTALE, Dumnezeu lucreaza la inima oamenilor. Partea muzicala a zilei de sabat, a fost sustinuta de maestrul naiului romanesc, Cornel Pana si mereu tanarul professor de muzica, Lucian Cristescu.

In final, vreau sa aduc un simtamant de bucurie si speranta pentru viitor, iar romanii din tara au putut afla ca viata, in complexitatea ei, nu este asa de simpla dincolo de hotarele Romaniei. Adventistul din diaspora, nu prea seamana cu cel de acasa, dar in timp si spatiu si cu ajutorul lui Isus, se va putea reusi o adaptare a celor doua cercuri, Diaspora si Romania.

Uniunea Adventistilor de ziua a saptea din Romania, joaca un rol important in a uni cele doua cercuri intr-unul singur, cu un singur centru, iar acest centru sa fie coordonat de Cel de Sus. Intalnirea celor doua cercuri a fost simpla si benefica pentru fiecare adventist de origine romana. In final, cele doua forme geometrice, ( cercuri ), sa formeze un tot unitar, ca intr-o compozitie muzicala, adica un singur cerc, cu un singur centru, in Isus cel Viu, in vecii vecilor, Amin.

Arh.Gheorghe Petrescu, C.U.A., Washington D.C., USA

Sursa: www.InterCer.ro

Contor Accesări: 742, Ultimul acces: 2026-08-01 21:22:04

Timp total: 0.03s...

[]:1