Pași spre Împărăție, pași spre Înviere - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Știri și Evenimente

Pași spre Împărăție, pași spre Înviere

[2015-02-12]
Duminica Înfricoșătoarei judecăți (a Lăsatului de sec de carne) Mt. 25, 31-46
Zis-a Domnul: Când va veni Fiul Omului întru slava Sa și toți sfinții îngeri cu El, atunci va ședea pe tronul slavei Sale. Și se vor aduna înaintea Lui toate neamurile și-i va despărți pe unii de alții precum desparte păstorul oile de capre. Și va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga. Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniți, binecuvântații Tatălui Meu, moșteniți Împărăția cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Căci flămând am fost și Mi-ați dat să mănânc; însetat am fost și Mi-ați dat să beau; străin am fost și M-ați primit; gol am fost și M-ați îmbrăcat; bolnav am fost și M-ați cercetat; în temniță am fost și ați venit la Mine. Atunci, drepții Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând și Te-am hrănit? Sau însetat și Ți-am dat să bei? Sau când Te-am văzut străin și Te-am primit, sau gol și Te-am îmbrăcat? Și când Te-am văzut bolnav sau în temniță și am venit la Tine? Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă: Întrucât ați făcut unuia dintr-acești frați ai mei prea mici, Mie Mi-ați făcut. Atunci va zice și celor de-a stânga: Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care este pregătit diavolului și îngerilor lui. Căci flămând am fost și nu Mi-ați dat să mănânc; însetat am fost și nu mi-ați dat să beau; străin am fost și nu M-ați primit; gol, și nu M-ați îmbrăcat; bolnav și în temniță, și nu M-ați cercetat. Atunci vor răspunde și ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând, sau însetat, sau străin sau gol, sau bolnav, sau în temniță și nu Ți-am slujit? El însă le va răspunde, zicând: Adevărat zic vouă: Întrucât nu ați făcut unuia dintre acești prea mici, nici Mie nu Mi-ați făcut. Și vor merge aceștia la osândă veșnică, iar drepții la viața veșnică.
Suntem pe calea care du­ce spre înviere, oa­re avem de ce să ne înfricoșăm? Cel ca­re a găsit smerita rugăciune a vameșului va spune: nicidecum, vino Doamne! Cel care și-a venit în sine ne arată că pă­șim spre brațele părintești și ne în­deamnă zicând și el: nicidecum, ci vino, Hristoase, și as­cun­­de-Mi cu Tine în Tatăl veș­ni­cia firii mele! Iar cei care as­tăzi am auzit cuvântul E­van­ghe­liei și suntem încredințați că Fiul lui Dumnezeu vine a do­ua oară, spunem: Nicidecum, căci, din cuvintele Evangheliei, ce­le dulci buzelor mele, din ca­re am dobândit toată price­pe­rea și văd calea, căci lumină îmi sunt, și întrevăd iarăși fă­clia vâlvâietoare a heruvimului și știu să grăiesc și să spun că Dom­nul, iată Domnul vine! Și nu ne înfricoșăm, căci știm că El este plinirea nădejdii noastre.
Cuvintele Domnului, cuvin­te lămurite în foc ca aurul în to­pitoare, sunt, pentru noi, în­cre­dințare și izvor de înmulțire a credinței, căci nu ai cum să nu te cutremuri și nici cum să nu te înfricoșezi când, în susurul rugăciunii, Îi auzi pașii pe ca­le și în jur vezi cădere, sfărâ­ma­­re, dezbinare, suficiență de si­ne, nepăsare. Te înspăimântezi deoarece fiecare cădere es­te și căderea ta, fiecare rupere es­te și o sfâșiere din tine. Te în­fri­coșezi deoarece îi vezi chipul fru­mos cum e sluțit în lut și cum e înecat în foc și lăcrimezi și strigi: Ai milă de noi, nu-ți în­toar­ce fața Ta, nu ne uita până în sfârșit, iar dacă ei se duc, se duc acolo, Tu Cel care ai fost ră­coare în cuptor și lumină în ia­dul cel mai de jos, fii nouă totul întru toate! E un paradox, El vine, Împărăția Sa se apro­pie și noi nu venim. Oare, chiar nu mai știm să pășim în în­vi­e­re? De aceea, fraților, să do­bân­dim și să ne înmulțim price­pe­rea din cuvintele Lui.
Mai multe informații în Ziarul Lumina.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 871, Ultimul acces: 2026-08-04 16:09:13