Comitetul Reprezentanților Bisericilor Ortodoxe pe lângă Uniunea Europeană susține ora de Religie în România (basilica.ro)[2015-03-03]Luând cunoștință despre dezbaterea curentă din România asupra locului și organizării practice a orei de Religie în școlile publice, noi, membrii CROCEU[1], dorim să ne exprimăm pe această cale îngrijorarea profundă pentru evoluția și rezultatele acesteia.În cele mai multe țări din Europa, Educația Religioasă constituie parte integrantă a curriculei în școlile de stat, chiar dacă modul de reglementare diferă de la o țară la alta. Această stare de fapt este o expresie firească a conștiinței că Europa însăși a fost construită pe un set de valori culturale, sociale și spirituale de o evidentă inspirație religioasă, precum și o recunoaștere a rolului educației religioase în dezvoltarea personală a unui om și a contribuției sale la cultivarea coeziunii și responsabilității sociale. Dacă educația pentru secolul XXI ar trebui să se fondeze măcar pe cei patru piloni descriși de Raportul Delors (UNESCO, 1996), și anume: a învăța să cunoaștem, să lucrăm, să fim și să trăim împreună, atunci necesitatea de a lua serios în considerare dimensiunea religioasă a formării copiilor devine din ce în ce mai greu de ignorat și încă și mai greu de contestat, în actualul context socio-politic din Europa și de dincolo de ea, marcat puternic de o amplificare rapidă, îngrijorătoare a extremismului religios. În acest context, Consiliul Europei a emis, în ultimii ani, mai multe recomandări prin care tocmai încurajează guvernele să integreze ora de Religie în trunchiul comun, deoarece această disciplină de studiu ajută copiii să dobândească un set de competențe fundamentale, esențiale pentru dezvoltarea lor intelectuală și pentru a-i pregăti în vederea asumării dimensiunii multiculturale și multireligioase a societății în care trăiesc[2]. În consecință, chiar acele guverne care nu încurajau în mod deosebit până acum prezența orei de Religie în școli iau în calcul în prezent posibilitatea modificării poziției lor în această privință. Așadar, România nu constituie nici pe departe o excepție în cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește prezența orei de Religie în școlile publice. Mai mult, prevederile legale de până acum privind organizarea acesteia arătau întotdeauna un deosebit respect și o preocupare consistentă pentru asigurarea exercitării în bune condiții a libertății religioase, prin implicarea activă a comunităților religioase în acest proces, garantându-se în același timp oricui dreptul de a nu lua parte la această oră. De asemenea, acesta este un model de inclusivitate, rămânând deschis tuturor cultelor religioase din țară recunoscute de Stat și păstrând cerințele minime pentru obținerea sprijinului din partea acestuia la un nivel destul de scăzut. Acestea fiind spuse, ne exprimăm îngrijorarea față de modificările cadrului normativ și, mai ales, față de aplicarea lor dintr-o perspectivă evident laicizantă ce pot afecta grav formarea copiilor și tinerilor din România, mai ales în privința puterii lor de înțelegere și de respectare a valorilor religioase care, în diversitatea lor, sunt parte integrantă din patrimoniul european comun. [1] Comitetul Reprezentanților Bisericilor Ortodoxe pe lângă Uniunea Europeană (în lb. engleză, Committee of the Representatives of the Orthodox Churches to European Union)este format din reprezentanții la Bruxelles ai Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol, Patriarhiei Moscovei, Patriarhiei Române, Patriarhiei Bulgariei, Bisericii Ciprului și Bisericii Greciei. [2] Cf. Rec. nr. 1720/2005; Rec. nr. 1804/2007. Sursa: www.Culte.ro Contor Accesări: 977, Ultimul acces: 2026-08-06 17:39:57
|
Timp total: 0.04s...
[1]:1