"Rugăciunea pentru alţii şi ajutorarea lor ne arată taina Bisericii

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

"Rugăciunea pentru alţii şi ajutorarea lor ne arată taina Bisericii - comuniune"

[2015-03-08]

Biserica Ortodoxă se află astăzi, 8 martie 2015, în Duminica a II-a a Postului Mare, a Sfântului Grigorie Palama. Biserica a rânduit ca în această duminică să se citească Pericopa Evanghelică de la Sf. Evanghelist Marcu - cap. 2, vs. 1 - 12 - în care ni se relatează Vindecarea slăbănogului din Capernaum şi Pericopa Evanghelică de la Sf. Ev. Ioan – cap. 10, vs. 9-16.
Fiule îţi sunt iertate păcatele!
Făcând referire la minunea vindecării slăbănogului din Capernaum, în cuvântul de învăţătură rostit în Paraclisul Reşedinţei Patriarhale cu hramul Sfântul Grigorie Luminătorul, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a arătat că în cazul omului paralizat din Evanghelie, Mântuitorul Iisus Hristos vindecă mai întâi sufletul acestuia, întrucât era bolnav din cauza păcatelor sale, iar după aceea, Hristos Domnul vindecă şi trupul când îi spune bolnavului iertat: „Scoală-te, ia-ţi patul tău şi mergi la casa ta!“.
„Mântuitorul Iisus Hristos, unicul Duhovnic şi Doctor desăvârşit al vindecării omenirii bolnave ne arată că este nevoie atât de vindecare a sufletului de păcate cât şi de vindecare a trupului de boli. Nu ştim ce păcate a săvârşit omul paralizat, dar vedem că Hristos Domnul Duhovnicul şi Păstorul de suflete păstrează taina vieţii ascunse a persoanei umane aflate în suferinţă şi nu judecă pe omul păcătos înainte de a-l ajuta dacă acesta caută vindecarea sau mântuirea. El spune celui bolnav doar atât: Fiule îţi sunt iertate păcatele, nu spune care păcate, când, unde şi de ce au fost săvârşite. Aflăm doar că Hristos Mântuitorul-Duhovnic, vindecătorul de suflete, eliberează pe omul bolnav de un trecut întunecat şi apăsător, pentru a-i oferi un prezent nou, un nou început în viaţa sa. Iar când ridică pe cineva din păcat şi boală, Hristos-Duhovnicul nu-l umileşte pe cel păcătos prin reproşuri, ci El vindecă direct şi discret pe cel bolnav fără să-l judece şi fără să divulge păcatele acestuia, pentru a nu-i diminua demnitatea umană în faţa comunităţii din care face parte. Relaţia de părinte duhovnicesc şi fiu duhovnicesc pe care o vedem în Evanghelia vindecării slăbănogului din duminica a-II-a din Postul Mare ne îndeamnă la pocăinţă şi ridicare din boala păcatului, la vindecarea sufletului nostru de paralizia sau slăbănogirea lui, cauzată de păcatelor pe care le-am făcut, cunoscute sau necunoscute altora, dar ştiute de noi înşine şi mai ales cunoscute de Dumnezeu Cel sfânt şi Atotştiutor”, a spus Preafericirea Sa.
Rugăciunea pentru alţii şi ajutorarea lor ne arată taina Bisericii-comuniune
Evanghelia duminicii a-II-a din Postul Mare ne mai arată că Hristos Domnul iartă păcatele şi îi dăruieşte vindecare bolnavului ţinând seama şi de credinţa celor care aduc la El pe omul păcătos şi bolnav, a mai spus Preafericirea Sa: „Evanghelia după Sfântul Apostol Marcu ne spune: Şi văzând Iisus credinţa lor i-a zis slăbănogului: Fiule, iertate îţi sunt păcatele tale! Din aceasta vedem cât de mare şi de folositoare pentru noi este şi credinţa altora, nu numai credinţa noastră personală. Când credinţa noastră a slăbit, când rugăciunea noastră s-a rărit, când sufletul nostru este paralizat de păcat, mult folositoare ne sunt nouă rugăciunea şi prezenţa celor care ne iubesc şi au credinţă mai puternică decât noi, rugăciune mai fierbinte decât noi, râvnă mai mare decât noi şi sănătate a sufletului mai bună decât a noastră. Aici vedem taina Bisericii. Aceşti patru oameni fără nume reprezintă Biserica slujitoare şi milostivă, care se roagă nu numai pentru cei prezenţi la rugăciunile ei, ci şi pentru toţi cei bolnavi, săraci, singuri, captivi, călători, pentru sănătatea şi mântuirea oamenilor şi pentru pacea a toată lumea. Biserica se roagă pentru toţi cei care au nevoie de ajutorul şi mila lui Dumnezeu. De aceea, fiecare dintre noi trebuie să se roage nu numai pentru sănătatea sa, ci şi pentru sănătatea altora, mai ales pentru cei care nu se mai pot ruga pentru ei înşişi. De asemenea, vedem cât de folositor este să aducem la casa în care se află Hristos, adică la Biserica Sa, pe cei păcătoşi şi bolnavi, pe toţi cei ce au nevoie de iertarea păcatelor şi de vindecare de boli".
Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii Ortodoxe
Patriarhul României a mai arătat că în Duminica a II-a din Sfântul şi Marele Post al Sfintelor Paşti este pomenit Sfântul Grigorie Palama. Această Duminică îi poartă numele începând cu anul 1368, când a fost canonizat acest mare dascăl al isihasmului.
„Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii Ortodoxe. El a trăit la sfârşitul secolului XIII-lea şi în prima parte a secolului al XIV-lea, mai precis între anii 1296-1359. A trecut la Domnul în anul 1359, anul în care s-a înfiinţat Mitropolia Ţării Româneşti. Sfântul Grigorie Palama s-a nevoit ca monah la Muntele Athos în părţile unde astăzi se află schitul românesc Prodromu, iar mai târziu în anul 1347 a devenit arhiepiscop al Tesalonicului. El este dascălul rugăciunii izvorâtoare de lumină necreată, deci el este teologul luminii necreate şi neapuse din Împărăţia lui Dumnezeu, învăţând că atunci când Dumnezeu voieşte sfinţii pot pregusta şi vedea duhovniceşte această lumină sau slavă necreată, neapusă, încă din viaţa lor pământească. Lumina aceasta s-a arătat şi Sfinţilor Apostoli Petru, Iacob şi Ioan la Schimbarea la Faţă a Mântuitorului nostru Iisus Hristos pe muntele Taborului”, a mai spus Patriarhul României.
Sfântul Grigorie Palama – dascălul luminii şi slavei neapuse
„Biserica a rânduit ca în această a doua duminică a din Postul Sfintelor Paşti să fie pomenit Sfântul Grigorie Palama – dascălul luminii şi slavei neapuse - pentru a ne arăta că dreapta credinţă, prăznuită cu solemnitate în Duminica Ortodoxiei, este credinţa prin care ni se deschid cerurile ca să primim lumina neapusă şi viaţa veşnică din Împărăţia lui Dumnezeu. Numai dacă avem dreaptă credinţă şi dreaptă vieţuire ne luminăm sufletul şi trupul, împărtăşindu-ne de harul dumnezeiesc sfinţitor şi mântuitor, pentru a dobândi slava cerească a Împărăţiei Preasfintei Treimi”, a mai spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.
Biserica Ortodoxă se va afla la 15 martie 2015 în Duminica a III –a Postului Mare închinată Sfintei Cruci.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 864, Ultimul acces: 2026-08-05 12:55:44

Timp total: 0.03s...

[]:1