Cuvântul Mitropolitului Pavlos de Drama la sărbătoarea Sf. M. Mc. Dimitrie

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.06s...

Ştiri şi Evenimente

Cuvântul Mitropolitului Pavlos de Drama la sărbătoarea Sf. M. Mc. Dimitrie

[2015-10-26]

Biserica Ortodoxă cinsteşte la 26 octombrie, în fiecare an, pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. La Patriarhie, Sfânta Liturghie a fost săvârşită în Altarul de vară al Catedralei Patriarhale de către un sobor de ierarhi condus de Înaltpreasfinţitul Părinte Pavlos, Mitropolit de Drama. Cu acest prilej, Înaltpreasfinţia Sa a rostit un cuvânt de învăţătură pe care îl redăm mai jos:
Pericopa apostolică ce s-a citit astăzi se potriveşte întru totul Sfântului Dimitrie. Sfântul Apostol Pavel îi scrie din închisoarea din Roma ucenicului său iubit, Timotei. De acolo, din închisoare începe să sune trâmbriţa pentru luptă. Temniţa pentru Apostolul Pavel nu este loc de captivitate, ci este punctul de plecare la lupta sfântă.
Ca şi ostaş al lui Hristos este încercat. Dacă, în luptă, ca ostaş al armatei romane a primit multe decoraţii de aur, ca ostaş al lui Hristos a primit decoraţiile însângerate ale muceniciei. Sfântul Dimitrie a schimbat dregătoriile lumeşti cu valori duhovniceşti neclintite, în timp ce noi, astăzi, renunţăm la orice valoare pentru o dregătorie înaltă.
Sfântul Dimitrie a fost ostaş al lui Hristos. Grija sa principală a fost tineretul. Un mozaic din biserica Sa din Tesalonic îl înfăţişează între doi tineri. Într-o epocă, precum cea de azi, este nevoie de misiune iubitoare pentru a-i conduce pe tineri la Hristos. Într-o epocă în care ateismul şi corupţia spirituală îi îndeamnă pe tineri să trăiască o viaţă licenţioasă, e nevoie de creştini, următori lui Pavel şi Sfântului Dimitrie, care prin cuvântul lor şi prin exemplul lor de viaţă să-i cheme pe tineri la viaţa cea adevărată.
Sfântul Dimitrie, chiar dacă a fost ofiţer al armatei romane, a fost în esenţă ostaş al grupării lui Hristos. A fost creştin într-o epocă în care costa mult să fii creştin. Asta înseamnă că, orice demnitate ar avea cineva, poate fi în acelaşi timp ostaş al lui Hristos şi al Bisericii Sale. Ocupaţia şi demnitatea cuiva nu constituie impediment al vieţii şi al credinţei creştine. Întro ţară în care s-a instalat un regim ateu s-a întâmplat să moară subit o persoană importantă din aparatul de stat. Lângă el a fost găsită o valiză. Au deschis-o. Şi ce credeţi că s-a găsit în valiză? Veşminte preoţeşti! Acest om era preot, iar statul ateu nu cunoştea acest lucru, întrucât slujea în vremea nopţii, pe ascuns.
Credeţi că în zilele noastre nu se descoperă noi mucenici? În ţările din Orientul Mijlociu sabia necruţătoare a islamului seceră creştini autentici pe care-i aşează în aceeaşi oştire cu a Sfântului Dimitrie.
Viaţa Sfântului Dimitrie nu a fost o viaţă plină de interese, aşa cum este viaţa noastră. S-a întâmplat ca de-odată să fie descoperit faptul că este creştin, iar el nu s-a sfiit să îl mărturisească public pe lisus Hristos. l-au fost luate demnitătile lumeşti şi a fost aruncat în temnită precum un tâlhar de rând. A fost chinuit şi apoi şi-a vărsat sângele.
A fost un următor al lui Hristos. Hristos a fost împuns cu suliţa în coasta Sa. La fel a fost însuliţat şi Sfântul Dimitrie, învrednicindu-se să fie următor al Pătimirilor lui Hristos, iar din trupul său cel însuliţat a izvorît mir, mireasmă a lui Hristos. Dacă Sfântul nostru este o replică a lui Hristos, noi bine ar fi să ne constituim o replică a copiei lui Hristos, să fim următori ai sfinţilor, după cuvântul Sfântului Apostol Pavel: „Să-mi fiţi mie următori, precum şi eu sunt al lui Hristos” (1 Cor. 11,1).
Sfântul Dimitrie l-a slujit pe Dumnezeu în două feluri: cu cuvântul şi cu sângele său. Cuvântul şi sângele său au fost sămânţa.
Iar sămânţa Sfântului Dimitrie nu s-a risipit. După veacuri ce au trecut, el este cinstit ca mare mucenic al lui Hristos. Cu sângele său el a adăpat trunchiul Bisericii. lată de ce securea puterii lumeşti nu poate tăia trunchiul copacului Bisericii. Pentru că rădăcinile acestuia au fost adăpate cu Sângele lui Hristos şi cu sângele a milioane de martiri. Sfântul Dimitrie este iubit şi îndrăgit de credincioşi. Este scăpare şi izbăvire din primejdii celor ce i se adresează cu credinţă, aşa cum cântăm în troparul său: „Mare apărător te-a aflat întru primejdii lumea, Purtătorule de chinuri, pe tine cel ce ai biruit pe păgâni...”
În viaţa Sfântului Dimitrie se oglindeşte puterea lui Hristos. Sfântul Apostol Pavel ne lămureşte în legătură cu această putere: „întăreşte-te cu harul cel în lisus Hristos” (2 Tim. 2,1). Avem nevoie de puterea harului divin. Singuri vom fi învinşi. Să cerem aşadar mijlocirile Sfântului Dimitrie astfel încât în aceste lupte duhovniceşti să ne facem şi noi precum Nestor şi să-l învingem pe Lie al pătimirilor, al încercărilor, al ateismului şi al diavolului.
Iubiţi fraţi,
Pentru noi este o mare binecuvântare să ne aflăm aici şi să participăm la sărbătorile închinate Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor.
Dragostea fierbinte a Patriarhului dumneavoastră, pentru dumneavoastră, poporul lui Dumnezeu, care a fost încercat ani mulţi cu încercări amare, prigoane şi mucenicie, dar care au sporit iubirea frăţiilor voastre pentru Biserică şi pentru Hristos, este cauza venirii sfintelor moaşte ale Sfinţilor Trei mari Dascăli ai lumii şi Ierarhi, spre binecuvântare, spre sfinţire şi întărirea dumneavoastră în această luptă duhovnicească.
De la Sfântul Munte, din grădina Maicii Domnului, izvorăşte binecuvântarea care ocroteşte ţara voastră binecuvântată.
Noi ne bucurăm ca fraţi adevăraţi văzând progresul dumneavoastră duhovnicesc, văzând înnoirea vieţii voastre spirituale, după o perioadă de grele încercări şi prigoniri, văzând înnoirea şi slava Bisericii lui Hristos din România. Ne bucurăm când vedem că ierarhii dumneavoastră sunt credincioşi, competenţi şi harnici, iar preoţii vă slujesc cu dragoste jertfelnică. Monahii voştri, de asemenea, se străduiesc să fie pe linia întâi a acestei lupte duhovniceşti. Multele şi diferitele activităţi duhovniceşti, culturale şi sociale ale vieţii de zi cu zi, studiul sistematic al teologiei şi cultivarea literaturii în şcolile şi seminariile teologice de aici, ne îndreptăţesc să avem încredinţarea cum că acestea sunt o temelie solidă şi speranţa României de mâine şi a viitorului.
Toate acestea pe care le-am amintit ne conduc aici, pe Colina Bucuriei, unde este sediul Patriarhiei şi unde slujeşte cel dintâi slujitor al Bisericii dumneavoastră, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Bărbat plin de credinţă şi de dragoste. Vizionar în ceea ce priveşte prezenţa şi viaţa Bisericii în secolul al XXI-lea, având întotdeauna un mesaj actual pentru omul contemporan. Tocmai de aceea a exploatat toate mijloacele moderne de comunicare pentru răspândi mesajul Evangheliei.
Cu încercarea sa supraomenească de a zidi Catedrala Mântuirii Neamului vrea să arate recunoştinţa şi credinţa poporului român în Mântuitorul lisus Hristos.
Iar acum să le amintim dregătorilor lumeşti care se perindă din timp în timp prin lume că Biserica este o instituţie dumnezeiască ce nu poate fi învinsă. Şi de aceea, prezenţa simbolică a Catedralei Mântuirii Neamului în apropierea monumentului faraonic al Casei Poporului ne aminteşte unul din cuvintele Sfântului loan Gură de Aur: „Nimic nu e mai puternic decât Biserica, omule. Opreşte războiul împotriva Bisericii pentru a nu-ţi distruge puterile tale. Nu transpune acest război în ceruri. Dacă te vei lupta cu un om, ori îl vei invinge, ori te va învinge. Dacă, însă te lupţi cu Biserica, îţi va fi imposibil să învingi, întrucât Dumnezeu este mai puternic decât toţi” (Colecţia Părinţi Greci ai Bisericii, Cuvânt înaine de exilare, 33,36).
Ca şi Mitropolit al Sfintei Mitropolii de Drama exprim acum mulţumirile mele smerite pentru înscrierea oficială a numelui Cuviosului Părintelui nostru Gheorghe, Noul Mărturisitor în calendarul Bisericii dumneavoastră, pentru faptul că ridicaţi aici la Bucureşti o biserică închinată lui şi pentru editarea biografiei sale în limba română.
Într-adevăr, Sfinţii sunt bogăţia noastră comună. Ieşind din baia Botezului noi toţi am fost înscrişi ca cetăţeni ai Împărăţiei Cerurilor, fără deosebire.
Fie ca Sfinţii Dimitrie Izvorâtorul de mir şi Dimitrie cel Nou să mijlocească pentru noi înaintea tronului Sfintei Treimi, astfel încât să păşim cu vrednicie pe drumul pe care suntem chemaţi să păşim şi să ne învrednicim de împărăţia Cerurilor. AMIN.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 3029, Ultimul acces: 2026-08-02 08:03:04

Timp total: 0.07s...

[]:1