Papa Francisc: Biserica doreşte inimi deschise către Dumnezeu[2016-03-02]"Biserica nu are nevoie de bani murdari, are nevoie de inimi deschise la milostivirea lui Dumnezeu". Papa Francisc a făcut această afirmaţie puternică în cadrul catehezei de la audienţa generală de miercuri, 2 martie 2016, ţinută în Piaţa San Pietro pe tema corectării milostive pe care Dumnezeu o face omului, chiar dacă acesta îi întoarce spatele. Pontiful a făcut din nou referire la "figura tatălui din familie, care îşi iubeşte copiii, îi ajută, are grijă de ei, îi iartă. Şi ca tată, îi educă şi îi corectează atunci când greşesc, favorizând creşterea lor în bine."Dumnezeu, în primul capitol al Cărţii profetului Isaia, este prezentat "ca tată afectuos dar şi atent şi sever, care se adresează lui Israel acuzându-l de infidelitate şi corupţie, pentru a-l readuce pe calea dreptăţii... Dumnezeu, prin intermediul profetului, vorbeşte poporului cu amărăciunea unui tată dezamăgit: i-a crescut pe copiii Săi şi acum ei s-au răzvrătit împotriva Lui... Deşi rănit, Dumnezeu lasă să vorbească iubirea şi apelează la conştiinţa acestor fii pervertiţi pentru ca să se corecteze şi să se lase iubiţi din nou. Aceasta este ceea ce face Dumnezeu! Ne vine în întâmpinare pentru ca noi să ne lăsăm iubiţi de El, de Dumnezeul nostru." Dumnezeu "niciodată, niciodată nu ne renegă! Spune mereu: 'Fiule, vino'. Şi aceasta este iubirea Tatălui nostru; aceasta este milostivirea lui Dumnezeu. A avea un astfel de Tată ne dă speranţă, ne dă încredere. Această apartenenţă ar trebui să fie trăită în încredere şi în ascultare, cu conştiinţa că totul este dar care vine de la iubirea Tatălui. Şi în schimb, iată vanitatea, nebunia şi idolatria." Acolo unde este refuzat Dumnezeu, paternitatea Sa, nu mai există posibilă viaţa, existenţa îşi pierde rădăcinile. "Totuşi, şi acest moment dureros este în vederea mântuirii. Încercarea este dată pentru ca poporul să poată experimenta amărăciunea celui care îl abandonează pe Dumnezeu, să se confrunte deci cu golul dezolant al unei alegeri de moarte. Suferinţa, consecinţă inevitabilă a unei decizii autodistructive, trebuie să îl facă pe păcătos să reflecteze pentru a-l deschide la convertire şi la iertare." Pe drumul milostivirii divine, "pedeapsa devine instrumentul pentru a ne provoca să reflectăm. Se înţelege astfel că Dumnezeu îl iartă pe poporul Său, iartă şi nu distruge totul, ci lasă mereu deschisă poarta pentru speranţă. Mântuirea implică decizia de a asculta şi de a ne lăsa convertiţi, dar rămâne mereu un dar gratuit." În cartea profetului Isaia, "cultul este criticat nu pentru că este inutil în el însuşi, ci pentru că, în loc să exprime convertirea, pretinde să o înlocuiască; şi astfel devine căutare a propriei dreptăţi, creând convingerea înşelătoare că jertfele mântuiesc, nu milostivirea divină care iartă păcatul." "Dumnezeu, spune profetul Isaia, nu primeşte sângele de tauri şi de miei, mai ales dacă ofranda este făcută cu mâini murdărite de sângele fraţilor. Mă gândesc la unii binefăcători ai Bisericii care vin cu ofranda - 'Luaţi pentru Biserică oferta aceasta' - este rod al sângelui atâtor oameni exploataţi, maltrataţi, făcuţi sclavi cu munca rău plătită! Eu voi spune acestor oameni: 'Te rog, ia cu tine cecul tău, arde-l'. Poporul lui Dumnezeu, adică Biserica, nu are nevoie de bani murdari, are nevoie de inimi deschise la milostivirea lui Dumnezeu. Este necesar să ne apropiem de Dumnezeu cu mâini purificate, evitând răul şi practicând binele şi dreptatea." Imagini: Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 793, Ultimul acces: 2026-06-07 15:11:26
|
Timp total: 0.1s...
[]:1