Liturghia de dinainte de Crăciun celebrată de Cardinalul Bagnasco pentru parlamentari[2016-12-21]21.12.2016, Roma (Catholica) - Recentele evenimente tragice din Berlin şi Ankara şi dilemele omului contemporan, vrăjit de religiile seculare, au constituit centrul predicii Cardinalului Angelo Bagnasco în cadrul Liturghiei celebrate înainte de Crăciun cu parlamentarii în capela Montecitorio. „Experienţa noastră este marcată încă o dată de evenimente tragice care au însângerat Germania şi Turcia, trezind în toţi indignare şi disperare”, a afirmat preşedintele Conferinţei Episcopale Italiene. „În timp ce ne rugăm pentru victime, pentru răniţi şi pentru popoarele marcate de violenţă, să cerem de la Prinţul păcii propuneri şi angajamente de dreptate şi reconciliere”.În continuare Cardinalul Bagnasco a reflectat asupra faptului că „bucuriile” şi „cuceririle personale” nu au „puterea de a umple inimile”. Acest fapt trezeşte o serie de întrebări: „Ce lipseşte aşadar valorilor umane precum bunăstarea, sănătatea, vârsta, poziţia, sentimentele? De ce experimentăm faptul că totul este mereu puţin pentru inima noastră, şi ne simţim împinşi mereu spre mai mult?” Răspunsul stă în experienţa pe care o trăim în „momentele frumoase”, care se dezvăluie mereu „incomplete şi trecătoare”, când în realitate le dorim „depline şi definitive”. Nu putem trăi aplatizaţi asupra prezentului, „circumscrişi unor obiective uneori mediocre, deoarece sunt legate de mici interese individuale… Dacă totul este destinat să se năruie, merită cu adevărat să îţi sacrifici viaţa?” Atmosfera de astăzi, a observat preşedintele CEI, este marcată de „o permanentă distragere, adesea mascată de angajamente serioase, responsabilităţi importante”. Scopul aceste culturi „care vrea să ne facă să trăim distraşi” pare a fi acela de „a ne împiedica să gândim, să ascultăm vocile care ies din străfundul sufletului, întrebările radicale despre sensul fiinţei noastre, al existenţei, al morţii şi al lumii de dincolo „, a spus Cardinalul, citând din Mitul lui Sisif de Albert Camus. A asculta în schimb aceste întrebări „înseamnă a avea acces pe plaja adevărului, a lucrurilor aşa cum sunt şi nu aşa cum ne fac alţii să credem că sunt, sau cum noi înşine dorim să ne iluzionăm; înseamnă că conştiinţa s-a trezit la libertate şi în sfârşit vede ceea ce are valoare şi ceea ce este aparenţă strălucitoare”. „A gândi în adevăr devine periculos pentru naraţiunea goală construită nu pe realitate ci pe interese”, şi totuşi, chiar şi „omul concret”, cu toate „cuceririle ştiinţei şi ale tehnologiei”, este conştient că nu poate „să se creeze cu propriile mâini, că plinătatea şi durabilitatea nu sunt opera sa, ci vin din altă parte, de sus, ca un dar” care s-a revelat luând numele Isus, cel care „a intrat în timpul nostru pentru a ne deschide faţă de veşnicie, în finit pentru a ne dărui infinitul, în smerenie pentru a ne face măreţi, în sărăcie pentru a ne îmbrăca în bogăţia fiilor lui Dumnezeu”. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1053, Ultimul acces: 2026-09-19 23:00:03
|
Timp total: 0.03s...
[]:1