© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor 2017 la Oradea[2017-01-23]SRUC la Oradea (foto: Eugen Ivuţ)23.01.2017, Oradea (Catholica) - Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor din acest an are ca şi temă: „Împăcarea – Iubirea lui Cristos ne constrânge”, temă luată din a doua Epistolă către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, capitolul 5, versetul 14. Prima zi de rugăciune pentru unitatea creştinilor la Oradea a avut loc la Catedrala romano-catolică, unde au fost prezenţi reprezentanţi ai Bisericilor Greco-Catolică, Romano-Catolică, Ortodoxă, Reformată, Penticostală, Unitariană, Evanghelică – Lutherană, precum şi rabinul Comunităţii Evreilor Mesianici din Oradea. În a doua zi de rugăciune, celebrarea s-a desfăşurat la biserica penticostală Betania. Cuvântul de învăţătură din partea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, a fost transmis de către pr. Alexandru Dragoş. Încercând să răspundă la întrebarea: „Cât de mare şi cât de profundă este iubirea lui Cristos pentru oameni?”, pr. Alexandru a amintit-o pe Edit Stein, „una dintre patroanele spirituale a Europei, care vorbea despre anii petrecuţi la Auschwitz şi despre cele mai dure situaţii care pot să apară în viaţa unui om. Dar dincolo de aceste situaţii Edith Stein vorbea despre dimensiunea iubirii, făcând o comparaţie cu cea mai profundă prăpastie care există pe pământ şi spunea: chiar dacă aceasta este profundă, iubirea lui Dumnezeu este şi mai profundă, pentru că însoţeşte în permanenţă omul şi încearcă mereu să-i ofere soluţii pentru mântuirea sufletului.” „Suntem în prăpastie ca urmare a păcatului. Dumnezeu nu ne abandonează, El ne va căuta şi va încerca să ne atingă din nou, chiar şi în cel mai decăzut loc care ar exista. Suntem într-o depresie? Dumnezeu este capabil să ne dăruiască încrederea, să ne ridice. Iubirea lui Dumnezeu ne vine în ajutor chiar şi în cele mai dificile momente din viaţa noastră. Braţele Lui sunt capabile să ne ocrotească iar mâna Lui este atât de puternică încât poate să ne scoată din orice stare… Iubirea cea mai profundă de pe pământ, în opinia mea, dar nu numai, este iubirea unei mame. Soţii pot să se separe datorită păcatului care împiedică bunul mers sau reconcilierea soţilor, fraţii se mai ceartă şi pornesc pe drumuri diferite, dar iubirea unei mame este veşnică… Dar iubirea lui Dumnezeu este şi mai mare pentru că El, Dumnezeu, este singurul care a acceptat moartea Fiului pentru noi; oricare dintre noi am fi preferat să ne oferim propria viaţă pentru a o salva pe cea a copilului, nu am fi sacrificat propriul nostru copil pentru aproapele.” A treia zi de rugăciune a avut loc la biserica reformată din Olosig. Cuvântul de învăţătură din partea Bisericii Greco-Catolice a fost susţinut de către Preasfinţia Sa Virgil Bercea, Episcop greco-catolic de Oradea. În a patra zi, reprezentanţii Bisericilor s-au întâlnit la biserica ortodoxă din Piaţa Unirii, luând cuvântul din partea greco-catolicilor pr. Ovidiu Duma. În a cincea zi de rugăciune, în biserica penticostală Tabor, pr. Mihai Vătămănelu a prezentat câteva îndemnuri adresate comunităţii de către Sf. Pavel, luate din Scrisoarea către Filipeni 2,1-5, „care privesc comportamentul nostru concret ţinând cont de modelul care este Cristos”. „‘A fi în Cristos’ – după Sf. Pavel ne ajută să nu mai fim separaţi unii de alţii, acuzându-ne reciproc. Noi suntem obişnuiţi să spunem că celălalt este iadul, ne cauzează neplăceri. Omul totuşi este făcut pentru a fi relaţie. ‘A fi în Cristos’ face în aşa fel încât să nu mai fim singuri, pentru că suntem împreună cu adevărat fii ai Domnului şi fraţi ai lui Isus. Al doilea aspect al unei comunităţi creştine descrisă de Sf. Pavel în acest text este ‘îmbărbătarea în dragoste’. Dacă ne suntem aproape şi ne încurajăm unul pe altul, unul are puterea celuilalt; când eşti împreună cu altul, acesta este încurajarea ta, este puterea ta şi e puterea iubirii. Al treilea aspect este ‘comuniunea în Spirit’, adică toţi au acelaşi unic Spirit… Spiritul este viaţa, care este iubirea dintre Tatăl şi Fiul – iar în noi curge acelaşi sânge al Spiritului divin.” „‘Fiecare să-l considere pe celălalt mai presus de sine’ suntem îndemnaţi apoi. Iubirea înseamnă a-l considera pe celălalt superior ţie; în caz contrar, nu-l iubeşti! Iubirea înseamnă a-l pune pe celălalt în centru… Celălalt contează mai mult decât tine… Adevărata realizare a omului nu este a se pune pe primul loc, ci pe ultimul, căci măreţia iubirii nu înseamnă a-i domina, a-i stăpâni pe toţi, ci a-i sluji pe toţi! Iubirea lasă spaţiu celuilalt, adică se goleşte; în timp ce egoismul umple şi invadează totul şi nimeni nu mai poate respira, şi astfel sufocă totul. Iubirea se restrânge, se restrânge la minimum şi lasă tot spaţiul celuilalt, fiind primire… Domnul să ne facă să înţelegem acest dar pe care prin Cristos ni l-a făcut tuturor oamenilor, dar care este însăşi structura fundamentală a persoanei, e vorba de această simţire profundă, de a fi în Cristos!” A şasea zi de rugăciune pentru unitatea creştinilor a avut loc la Comunitatea Evreilor Mesianici din Oradea. Cuvântul de învăţătură din partea Bisericii Române Unite cu Roma a fost transmis de către pr. Ovidiu Duma. În a şaptea zi, la biserica evanghelică-lutherană din Oradea, a susţinut un cuvânt de învăţătură pr. Traian Dobrată, iar în a opta zi pr. Antoniu Chifor, Vicarul responsabil cu preoţii, de data aceasta la biserica unitariană din Oradea. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1661, Ultimul acces: 2026-11-12 07:00:30
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
