© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Papa Francisc: Există violenţă şi în modul cum ne exprimăm[2017-02-19]Papa la Universitatea Roma Tre19.02.2017, Vatican (Catholica) - Papa Francisc a făcut vineri o vizită la Universitatea „Roma Tre”, răspunzând liber la întrebări puse de studenţi. Pe lângă întrebarea pusă de Nor Essa (vezi ştirea anterioară), Sfântul Părinte a mai răspuns întrebărilor altor trei studenţi: Niccolo Romano, care a întrebat cum pot universităţile lucra pentru a menţine „communis patria”, adică „o patrie comună” pentru toţi; Giulia Trifilio, care l-a întrebat pe Papă ce „medicament” este necesar pentru a combate actele violente din lume; şi Riccardo Zucchetti, care a întrebat cum pot studenţii lucra pentru edificarea constructivă a societăţii într-o lume tot mai schimbătoare şi globalizată. În răspunsul la întrebarea Giuliei, despre cum se poate pune capăt actelor de violenţe, Papa a vorbit despre importanţa limbajului şi a „tonului” care este folosit frecvent, chiar şi în conversaţiile uzuale. Fie că sunt acasă sau pe stradă, mulţi oameni astăzi „strigă”, a spus el, explicând că din păcate „există multă violenţă” în modul în care oamenii se exprimă. A vorbit şi despre saluturile dintre membrii unei familii, care dimineaţa trec unii pe lângă alţii cu un grăbit şi golit de sens „hei”, în drum spre uşă. Chiar şi aceste lucruri mici „produc violenţă” deoarece îl fac pe celălalt „anonim”, deposedându-l de nume. „Iată o persoană în faţa noastră, cu un nume, dar eu te salut de parcă eşti un obiect”, a spus Papa, observând că aceasta porneşte de la nivel interpersonal, dar „creşte şi creşte şi creşte şi devine global”. „Nimeni nu poate nega că suntem în război. Este al treilea război pe bucăţi.” Pontiful a sugerat: „Trebuie să coborâm puţin tonul; să vorbim mai puţin şi să ascultăm mai mult.” Capacitatea de a asculta şi de a primi ceea spune celălalt este primul „medicament” de luat, dialogul fiind al doilea. „Dialogul ne apropie, nu doar de persoană, ci inimă de inimă. Leagă prietenii. Leagă prietenii sociale”, a adăugat Sfântul Părinte, adăugând că unde nu există dialog „există violenţă”. „Am vorbit de război. Este adevărat, suntem în război, dar războaiele nu încep aici, ci încep în inima ta, în inimile noastre, când nu sunt capabil să mă deschid faţă de ceilalţi, să îi respect pe ceilalţi, să vorbesc cu ceilalţi, să dialoghez cu ei, aici începe războiul.” Trebuie acţionat şi la nivelul universitar, a susţinut el, explicând că o universitate trebuie să fie un loc unde au loc discuţii între studenţi, profesori şi grupuri. Dacă nu se întâmplă, „nu este o universitate”. A avertizat împotriva a ceea ce a numit „universitatea elitelor” şi despre „universităţile ideologice”, unde studenţii merg, sunt învăţaţi o linie de gândire, iar apoi pregătiţi „să facă o agendă din această ideologie” în societate. „Aceasta nu este o universitate. Mă duc la universitate să învăţ, da, dar să învăţ să trăiesc adevărul, să caut adevărul, să caut bunătatea, să trăiesc frumuseţea şi să caut frumuseţea. Aceasta se face împreună, într-o cale universitară ce nu se termină niciodată.” Răspunzându-i lui Riccardo despre construirea unei societăţi în contextul schimbărilor rapide şi a globalizării crescute, Papa a spus că o lecţie important de învăţat este să iei lucrurile aşa cum vin. Cu multele schimbări este nevoie de flexibilitate, iar ca exemplu s-a referit la prinderea unei mingi din orice direcţie ar veni ea. A subliniat şi importanţa unităţii, care este „total altceva decât uniformitatea”. Unitatea, a spus el, înseamnă „a fi una în mijlocul diferenţelor. Unitate în diversitate.” Dat fiind că trăim într-o „epocă a globalizării”, ar fi o greşeală să gândim globalizarea ca o bilă pe care fiecare punct este la fel de departe de centru. Dacă se face astfel organizarea, „totul este uniform” şi nu există diferenţe, dar „această uniformitate distruge unitatea, deoarece răpeşte posibilitatea de a fi diferit”. A vorbit şi despre ritmul rapid de comunicare din societatea de astăzi. „Azi comunicaţiile prezintă pericolul de a nu avea timp să te opreşti, să gândeşti, să reflectezi, şi este important să ne obişnuim cu comunicarea, dar fără presiunea vitezei”, a spus el. Uneori comunicarea ajunge atât de grăbită încât „poate deveni lichidă, fără consistenţă”, astfel că provocarea este „să transformăm această lichiditate în concreteţe”, a spus Papa, explicând că acelaşi concept se aplică economiei. Folosind „concreteţea” drept cuvânt cheie, Sfântul Părinte a spus că „drama economiei de astăzi” este faptul că e o economie lichidă, care conduce la o societate lichidă, cu o rată înaltă de şomaj. Pontiful a indicat spre unele ţări europene, fără să le numească, unde rata şomajului la tineri ajunge la 40-60%. În absenţa muncii, tinerii „nu ştiu ce să facă” şi se ajunge la dependenţă sau sinucidere, uneori chiar la terorism, căci îşi spun: „cel puţin am ceva de făcut care dă sens vieţi mele”, ceea ce „este groaznic”. Pentru a rezolva problemele create de această „economie lichidă”, este nevoie de concreteţe, „altfel nu se poate face nimic”. Universităţile trebuie să fie locuri în care se întâmplă aşa ceva. „În dialogul dintre voi căutaţi soluţii pe care să le propuneţi. Soluţii reale împotriva acestei culturi lichide.” Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1171, Ultimul acces: 2026-06-12 13:16:11
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
