© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Papa Francisc: Creaţia este un semn de speranţă – trebuie să avem grijă de ea[2017-02-23]Audienţa generală de miercuri22.02.2017, Vatican (Catholica) - Miercuri, 22 februarie 2017, Papa Francisc a afirmat că creaţia a suferit adesea din cauza păcatelor şi greşelilor omenirii, subliniind că trebuie să avem grijă de ea deoarece noi, ca şi creştini, vedem semne de speranţă în Învierea lui Cristos, în natură, în fiecare zi. „Ne confruntăm cu consecinţele păcatului nostru şi totul, în jurul nostru, poartă încă semnul trudelor noastre, al lipsurilor noastre, al închiderilor noastre. Însă, în acelaşi timp, ştim că am fost mântuiţi de Domnul şi deja ne este dat să contemplăm şi să pregustăm în noi şi în ceea ce ne înconjoară semnele Învierii, ale Paştelui, care realizează o nouă creaţie”. Papa Francisc le-a vorbit pelerinilor în cadrul audienţei sale generale, desfăşurate în Piaţa San Pietro pentru prima oară de când a început iarna, continuând catehezele sale pe tema speranţei. El le-a reamintit pelerinilor că Dumnezeu ne-a încredinţat creaţia ca un dar care ne poate apropia de El, chiar dacă egoismul şi păcatul nostru au contribuit la distrugerea lui. „Creaţia este un dar minunat pe care Dumnezeu l-a pus în mâinile noastre, pentru ca să putem intra în relaţie cu El şi să putem recunoaşte în ea amprenta planului Său de iubire, la realizarea căruia suntem chemaţi toţi să colaborăm, zi după zi”. „Însă când se lasă cuprinsă de egoism, fiinţa umană ajunge să ruineze şi lucrurile cele mai frumoase care i-au fost încredinţate… Cu experienţa tragică a păcatului, fiind ruptă comuniunea cu Dumnezeu, am stricat comuniunea originară cu tot ceea ce ne înconjoară şi am ajuns să corupem creaţia, făcând-o astfel sclavă, supusă caducităţii noastre. Şi din păcate consecinţa la toate acestea este în mod dramatic sub ochii noştri, în fiecare zi. Când rupe comuniunea cu Dumnezeu, omul pierde propria frumuseţe originară şi ajunge să desfigureze în jurul său orice lucru; şi acolo unde înainte totul făcea trimitere la Tatăl Creator şi la iubirea Sa infinită, acum poartă semnul trist şi dezolat al orgoliului şi al voracităţii umane. Orgoliul uman, exploatând creaţia, distruge.” „Domnul nu ne lasă însă singuri”, a spus Papa, îndreptându-se spre un pasaj din Scrisoarea Sf. Paul către Romani, care spune că „toată creaţia suspină şi suferă durerile unei naşteri până în timpul de acum”. Aceste suspine sunt strigătele celor care suferă, care aşteaptă recrearea lumii, a spus Papa, adăugând că „acesta este conţinutul speranţei noastre: trăim timpul aşteptării, timpul unei dorinţe care merge dincolo de prezent, timpul împlinirii. În speranţă ştim că Domnul vrea să vindece definitiv cu milostivirea Sa inimile rănite şi umilite şi tot ceea ce omul a desfigurat în fărădelegea sa, şi că în acest mod El regenerează o lume nouă şi o omenire nouă, în sfârşit reconciliaţi în iubirea Sa”. Adesea putem fi tentaţi de dezamăgire, de pesimism, a recunoscut Papa Francisc, dar „încă o dată ne vine în ajutor Duhul Sfânt, respiraţie a speranţei noastre, care menţine vii geamătul şi aşteptarea inimii noastre. Duhul vede pentru noi dincolo de aparenţele negative ale prezentului şi ne revelează deja acum cerurile noi şi pământul nou pe care Domnul le pregăteşte pentru omenire”. La finalul audienţei, Papa a făcut un apel în favoarea Sudanului de Sud, „unde cu un conflict fratricid se uneşte o gravă criză alimentară care loveşte regiunea Cornului Africii şi care condamnă la moarte de foame milioane de persoane, între care mulţi copii. În acest moment este mai necesară ca oricând angajarea tuturor de a nu se opri numai la declaraţii, ci de a da ajutoare alimentare concrete şi a permite să ajungă la populaţiile suferinde”. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1132, Ultimul acces: 2026-06-21 06:50:04
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
