Patriarhul Ecumenic cheamă la trezvie şi înnoirea vieţii în cuvântul catehetic la începutul Postului Mare - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

Patriarhul Ecumenic cheamă la trezvie şi înnoirea vieţii în cuvântul catehetic la începutul Postului Mare

[2017-02-28]
de Aurelian Iftimiu

Ecumenical Patriarch Bartholomew
Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, a transmis un cuvânt catehetic la începutul Sfântului şi Marelui Post în care cheamă pe credincioşi la reînnoirea vieţii şi la dobândirea trezviei şi a pocăinţei.
Postul Mare, spune Patriarhul Ecumenic, este o perioadă în care trebuie să conştientizăm efemeritatea lucrurilor materiale şi să ne îndreptăm spre lucrurile duhovniceşti nevăzute.
Patriarhul Bartolomeu subliniază nevoia trezviei duhovniceşti şi face referire la condacul Sfântului Andrei Criteanul care se cântă în timpul Canonului Mare ca la un strigăt al sufletului omului care conştientizează deşertăciunea şi efemeritatea vieţii.
Numai atunci când ne pocăim de faptele care vin în contradicţie cu învăţăturile Evangheliei, continuă Patriarhul Ecumenic, primim har şi milă de la Hristos Dumnezeu.
Suntem chemaţi să trăim Postul Mare ca un timp de reînnoire conştientă şi de trezvie, ca un moment veşnic al identităţii noastre ortodoxe. Această reînnoire spirituală este posibilă doar dacă trăim în Hristos şi dacă îl experimentăm pe Hristos în Biserică.
Patriarhul Ecumenic încheie mesajul său prin invocarea mijlocirilor tuturor Sfinţilor pentru ca toţi credincioşii să parcurgă perioada Postului după vrednicia chemării lor.
Redăm în continuare traducerea în limba română a cuvântului catehetic al Sanctităţii Sale Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, adresat la începutul Postului Mare.
Traducere de Basilica.ro
†Bartolomeu
Din mila lui Dumnezeu
Arhiepiscop al Constantinopolului – Noua Romă şi Patriarh Ecumenic
Către plenitudinea Bisericii
Harul şi Pacea Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos,
Împreună cu rugăciunea, binecuvântarea şi iertarea noastră să fie cu voi!
Iubiţi fraţi şi binecuvântaţi fii în Domnul,
Cu harul şi iubirea de oameni a Domnului, de mâine intrăm în Sfântul şi Marele Post, cea mai potrivită perioadă pentru întoarcerea spre Domnul a sufletului omului, a propriului nostru suflet.
Această perioadă este una de continuă străpungere înaintea tainei lui Dumnezeu care se desfăşoară zilnic înaintea noastră: taina mântuirii omului. De aceea, oportunitatea pe care ne-o oferă Sfântul Post are o caracteristică specială: reînnoirea şi trezvia sufletului care este chemat mai ales în această perioadă plină de îndrumări dumnezeieşti şi de sfinţenie să conştientizeze lucrurile trecătoare şi materiale şi să progreseze gradual către cele mai mari şi mai bune, către cele nevăzute.
În Canonul cel Mare, Sfântul Andrei Criteanul se adresează în mod expresiv şi concis către sine şi către tot sufletul întristat şi îndurerat de povara ispitelor şi grijilor acestei vieţi. Sfântul, simţind greutatea sufletului omenesc rănit de păcat, strigă cu agonie: Suflete al meu, suflete al meu, scoală! Pentru ce dormi? Acest strigăt duce la conştientizarea deşertăciunii (vieţii) şi la frica negrăită în faţa sfârşitului vieţii pământeşti: „Sfârşitul se apropie şi ai să te tulburi (suflete al meu)”. În faţa neaşteptatului sfârşit al vieţii care vine „ca un fur, noaptea”, iluminatul poet cretan îşi cheamă sinele şi pe orice suflet care suferă şi este cuprins de frica nesiguranţei: „Scoală”, deci, „ca să se milostivească Hristos Dumnezeu, Care pretutindeni este şi pe toate le plineşte”.
Învăţătura ortodoxă şi glasul Părinţilor ne cheamă pe fiecare, în această perioadă de nevoinţă, să recunoaştem „cine suntem, unde suntem şi încotro ne îndreptăm”. Suntem chemaţi să conştientizăm deşertăciunea acestei vieţi trecătoare şi să ne pocăim pentru tot ce am săvârşit până în prezent „cu ştiinţă, fie din neştiinţă, prin cuvânt sau cu fapta, cu deprinderile şi cu toate simţurile (noastre)” contrar Evangheliei lui Hristos şi legii harului. Numai atunci vom afla milă şi har şi numai atunci Domnul, Care cunoaşte inimile şi cugetele şi cele mai adânci taine şi gânduri ale oamenilor, Se va îngriji de noi şi va ierta gândurile noastre nedrepte care ne duc spre fapte în deşert şi nefolositoare.
Nevoinţa care ne stă înainte culminează cu trezvia, reînnoirea şi pocăinţa. Prin pocăinţă, adică prin cunoaşterea stării noastre, şi prin mărturisire, viaţa noastră se încununează „cu iertarea păcatelor, împărtăşirea Duhului Sfânt şi plinătatea împărăţiei cerurilor”. Această reînnoire se identifică cu conştiinţa sufletului care se pocăieşte (2 Cor. 1, 12 şi Rom. 2, 15) şi este un dar al lui Dumnezeu.
Fraţi şi fii întru Domnul,
Noi, creştinii ortodocşi, suntem chemaţi să trăim perioada Sfântului şi Marelui Post ca un timp de reînnoire conştientă şi de trezvie, ca un moment veşnic al identităţii noastre ortodoxe. Adică suntem chemaţi să trăim şi să coexistăm cu Hristos. Să vieţuim la nivel eclezial şi spiritual. Deoarece numai în viaţa în Hristos există posibilitatea reînnoirii conştiinţei noastre şi a ridicării noastre în spaţiul adevăratei libertăţi şi al criteriilor infailibile pentru dobândirea odihnei şi mântuirii noastre.
La începutul acestei perioade binecuvântate, Patriarhul Ecumenic şi Marea Biserică a lui Hristos se adresează fiecărui suflet creştin ortodox care se nevoieşte fără consolare şi este împovărat cu valorile, plăcerile şi desfătările trupului şi ale lumii acesteia, călătorind împreună şi ne rugându-ne „Împăratului împăraţilor şi Domnul domnilor, Care vine să se junghie şi se dă ca hrană credincioşilor”: Doamne, învredniceşte pe toţi credincioşii ortodocşi să treacă în pace şi în zdrobirea inimii sfânta perioadă şi nevoinţa care ne stă înainte, „ca prin har şi tărie, săvârşind drumul bărbăteşte, să ajungem toţi cu bucurie la domneasca zi a Învierii Tale şi purtând cununi să Te lăudăm neîncetat” (Stihiră a lui Teodor, Triod).
Vă binecuvântăm părinteşte pe toţi fiii iubiţi şi credincioşi ai Bisericii Mame. Şi uniţi cu voi în rugăciuni şi cereri, chemăm peste toţi puterea cinstitei şi de viaţă Cruci şi mijlocirile Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoarea, ale sfinţilor îngeri şi ale tuturor sfinţilor, pentru ca toţi să petrecem după vrednicia chemării noastre ca ortodocşi şi astfel să ne bucurăm de desfătarea şi slava Învierii Domnului, ale Cărui sunt stăpânirea, mulţumirea, cinstea, puterea şi slava în vecii vecilor. Amin
Sfântul şi Marele Post 2017
†Bartolomeu al Constantinopolului
cald rugător pentru voi toţi înaintea Domnului
Drepturile de traducere aparţin Basilica.ro. Site-urile web care preiau informaţii de pe site-ul www.basilica.ro vor cita sursa informaţiei cu link către site.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 827, Ultimul acces: 2026-06-21 04:39:11