© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Sâmbăta Sfântului Teodor – Pomenirea morţilor[2017-03-04]de Gheorghe AnghelSâmbăta Sfântului TEodor Biserica Ortodoxă se află astăzi, 4 martie 2017, în Sâmbăta Sfântului Teodor sau Sâmbăta Colivelor, zi în care sunt pomeniţi cei trecuţi la Domnul. Sâmbăta aceasta are un rol special în cadrul Postului Mare. Ea încheie prima săptămână a Păresimilor, una de asceză profundă şi nevoinţă intensă. Tot astăzi este oficiată, pentru prima oară în Postul Mare, Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur. Această sâmbătă este închinată Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron din mai multe considerente. Deşi martirul este pomenit în fiecare an pe 17 februarie, motivele pentru care cinstirea martirului se face în prima sâmbătă a Postului Mare sunt în principal două. În primul rând, pentru că sfântul era foarte popular şi data prăznuirii lui era în preajma Postului sau chiar în Post, prima sâmbătă i-a fost dedicată. Al doilea motiv ţine de o minune a mucenicului, care a avut loc în timpul domniei Împăratului Iulian Apostatul (detalii aici) Cunoscut ca mare făcător de minuni, Sfântul Teodor a trăit la sfârşitul secolului al III-lea şi începutul secolului al IV-lea. El s-a născut în Siria şi a fost ostaş de seamă în armata romană în legiunea Tironilor formată din ostaşi tineri (de aici şi numele de Teodor Tiron ) sub conducerea generalului Vringa. Fiind descoperit că este creştin, a refuzat să jertfească zeilor, a rămas statornic în credinţă şi de aceea a suferit moarte martirică pentru Hristos. Ilustra Evsevia, o credincioasă creştină din Evhaita a cumpărat moaştele Sfântului şi le-a dus în patria ei. În secolul al XII-lea, moaştele Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron au fost mutate din Evhaita la Brindisi, în Italia. (Mai multe informaţii despre viaţa sfântului aici) Pomenirea morţilor în Biserica Ortodoxă În Postul Mare, credincioşii merg la biserică şi fac parastase sâmbăta, începând cu Sâmbăta Sfântului Teodor şi până la Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, precum în toate sâmbetele în care se face pomenirea celor adormiţi, creştinii participă în biserici la slujbe de pomenire a celor plecaţi la Domnul din neamul lor, aducând jertfe (pâine, vin, colivă, colaci), drept pomană pentru sufletele acestora. Biserica şi-a manifestat întotdeauna grija faţă de cei care au plecat în veşnicie, consacrându-le ziua de sâmbătă pentru pomenirea generală a morţilor, rânduind cântări speciale în amintirea acestora. Dar, în special, sâmbăta dinaintea Înfricoşătoarei Judecăţi şi Sâmbăta Rusaliilor sunt rânduite pentru pomenirea moşilor şi strămoşilor noştri cei din veac adormiţi, zile care poartă denumirea de moşii de iarnă şi de vară, ori sâmbăta sufletelor. Pomenirea, un lucru folositor şi plăcut lui Dumnezeu În zilele de pomenire a morţilor se oficiază Sfânta Liturghie, unde sunt pomeniţi cei adormiţi, fapt pe care Sfântul Grigorie de Nyssa îl numeşte folositor şi plăcut lui Dumnezeu, iar Sfântul Simeon al Tesalonicului spune în privinţa aceasta: Nimic altceva nu este atât de folositor pentru cei adormiţi, nici pricinuitor de atâta bucurie, iluminare şi unire cu Dumnezeu ca acesta. Deoarece însuşi Sângele Domnului este cel care prin această jertfă se varsă pentru noi, netrebnicii. Slujbele de pomenire a celor adormiţi poartă numele de parastas, cuvânt de provenienţă greacă, care înseamnă înfăţişare înaintea cuiva, mijlocire, deci, prin acest serviciu religios se mijloceşte înaintea lui Dumnezeu pentru cei morţi. Cu acest prilej se aduc la biserică prinoase (colivă, vin, colaci) care, după ce sunt binecuvântate, se împart pentru sufletele adormiţilor noştri. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 786, Ultimul acces: 2026-06-10 18:04:10
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
