Hramul Schitului Prodromu din Muntele Athos. La slujbe participă reprezentanţi ai Patriarhiei Române

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Hramul Schitului Prodromu din Muntele Athos. La slujbe participă reprezentanţi ai Patriarhiei Române

[2017-07-24]

de Gheorghe Anghel

Hram prodromu
Schitul Prodromul din Muntele Athos îşi sărbătoreşte mâine, 25 iulie 2017, hramul închinat icoanei Maicii Domnului Prodromiţa (conform calendarului Iulian neîndreptat).
La slujbele de hram participă, din partea Patriarhiei Române, arhim. Ciprian Gradinaru de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, arhim. Chiril Lovin de la Editurile Patriarhiei Române şi pr. Mihai Muşat de la Biroul de Protocol al Patriarhiei Române.
Icoana Maicii Domnului Prodromiţa (adică Înaintemergătoarea) este o icoană făcătoare de minuni „nefăcută de mână omenească”, din tezaurul Schitului românesc Sfântul Ioan Botezătorul – Prodromu de la Sfântul Muntele Athos.
Este cea mai importantă icoană a comunităţii româneşti din Grădina Maicii Domnului, pentru că sunt puţine icoane nefăcute de mână omenească în toată lumea ortodoxă.
Istoria acestei icoane începe în anul 1863, în timpul lucrărilor de construire ale Schitului Prodromu de la Muntele Athos, când cuvioşii ctitori Nifon şi Nectarie căutau un iconar care să zugrăvească pe lemn o icoană a Maicii Domnului cu totul deosebită, aşa cum aveau toate mănăstirile de la Sfântul Munte.
Cu ajutorul lui Dumnezeu, cuvioşii Nifon şi Nectarie îl găsesc pe iconarul Iordache Nicolau din Iaşi, om bătrân şi credincios, care se supune cu evlavie rânduielilor celor doi călugări şi, în anul 1863, se apucă de lucru.
Iconarul a început lucrarea la Mănăstirea Bucium din Iaşi, care era pe atunci metoc al Schitului Prodromu, iar în câtva timp a terminat de pictat veşmintele şi celelalte părţi ale icoanei, lăsând ca Sfintele Feţe (cea a Maicii Domnului şi cea a Pruncului Iisus), să le picteze la sfârşit, după cum este tehnica picturii tradiţionale de icoane.
După ce a terminat de zugrăvit cum s-a priceput mai bine veşmintele şi fondul icoanei, a început a lucra la Sfintele Feţe silindu-se cu toată priceperea, însă în mod inexplicabil sfintele feţe ale Fecioarei Maria şi Pruncului Iisus din braţele ei nu puteau fi zugrăvite, iar icoana a rămas nedesăvârşită.
Deşi era un pictor cu experienţă, speriat şi mâhnit că poate şi-a uitat meşteşugul, bătrânul iconar a acoperit icoana, a încuiat atelierul şi a amânat lucrul pentru a doua zi. În dimineaţa următoare însă, a descoperit icoana desăvârşit pictată, cu feţele luminoase şi pline de dumnezeiesc har, fără să înţeleagă însă cum se petrecuse această minune.
De-a lungul vremii au fost făcute câteva copii, dintre care unele au rămas în Sfântul Munte, iar altele au fost trimise în România. O copie a icoanei se află şi la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului.
Prodromiţa | Istoria Icoanei Maicii Domnului nefăcută de mână omenească
Icoana Maicii Domnului Prodromiţa de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului a fost pictată la atelierul Panselinos din Iaşi, iar ferecătura a fost realizată în Grecia. Ea este o reproducere fidelă, în mărime naturală, a Icoanei de la Muntele Athos, atât în ceea ce priveşte pictura, cât şi ferecătura, lucrată din argint bogat ornamentat, aurită pe alocuri, având coroanele Maicii Domnului şi Mântuitorului Hristos împodobite cu pietre preţioase.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 608, Ultimul acces: 2026-08-02 11:00:05

Timp total: 0.03s...

[]:1