Biserica Ortodoxă Română, un actor principal în menţinerea sănătăţii românilor. În Patriarhia Română funcţionează 45 de instituţii medicale şi farmaceutice

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Biserica Ortodoxă Română, un actor principal în menţinerea sănătăţii românilor. În Patriarhia Română funcţionează 45 de instituţii medicale şi farmaceutice

[2017-08-01]

de Gheorghe Anghel

Patriarhul Daniel la spitalul Providenţa
Misiunea Bisericii Ortodoxe Române în rândul păstoriţilor ei a vizat dintotdeauna atât partea trupească cât şi cea sufletească. Predicarea iubirii milostive trebuie însoţită şi de practica iubirii milostive, smerite faţă de semenii noştri, spune Patriarhul Daniel.
Cuvintele sale sunt argumentate din plin de faptul că în cadrul Bisericii Ortodoxe Române funcţionează 45 instituţii de tip medical şi farmaceutic care oferă servicii gratuite sau compensate, în funcţie de caz.
O istorie multiseculară în slujba aproapelui
De-a lungul istoriei, Biserica Ortodoxă Română a sprijinit actul medical, sub oblăduirea ei luând fiinţă primele unităţi spitaliceşti din ţara noastră.
Astfel, în vechime, pe lângă biserici şi mănăstiri au fost construite diferite aşezăminte sociale destinate ajutorării bolnavilor, instituţii ce purtau numele de bolniţe. Bolniţa de la schitul Jgheabul (cca. 1310) şi bolniţa lui Anastasie Crimca, în Moldova, sunt cele mai vechi astfel de aşezăminte de pe teritoriul ţării noastre (info aici). În zona Vâlcii, cele mai vechi bolniţe au funcţionat la mănăstirile Bistriţa, Cozia, Horezu, Râmnicu Vâlcea, Dintr-un Lemn (info aici).
Plecând de la aceste bolniţe de pe lângă mănăstiri, ulterior s-au construit adevărate instituţii medicale, dintre care menţionăm:
Primul spital public din ţara noastră înfiinţat de Mitropolitul Anastasie Crimca la Suceva (1619 – 1641);
Spitalul Colţea (1704);
Spitalul „Sfântul Pantelimon” din Bucureşti (1735-1752);
Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iaşi – (1757).
Ospiciile de pe lângă mănăstirile noastre
Biserica Ortodoxă Română a înfiinţat primele ospicii de pe teritoriul ţării noastre. Ospiciul „Sfânta Vineri” a fost întemeiat în preajma Bisericii „Sfânta Vineri” din Bucureşti. În chiliile care înconjurau biserica erau trataţi bolnavii mintal neagresivi, ceilalţi, agresivi, fiind îngrijiţi la chiliile ridicate în 1786 la Mănăstirea Sărindar. Aici a funcţionat cel de-al doilea ospiciu din Ţara Românească.
Printre mănăstirile în care au funcţionat ospicii şi unde mulţi bolnavi şi-au recăpătat sănătatea se numără Curtea de Argeş, Bistriţa, Negoieşti, „Sf. Gheorghe” – Nou, Căldăruşani, Snagov. În mod deosebit, menţionăm biserica din Gherghiţa, din apropierea Bucureştilor, care, plecând de la rolul pe care l-a avut în ajutorarea bolavilor mintal şi-a luat numele Balamuci (mai multe info aici).
Un alt aspect important care merită notat este că viitoarea Catedrală Naţională va dispune şi de o instituţie medicală.
În apropierea noii catedrale este prevăzută construirea unui centru de diagnostic şi tratament, pentru ca pelerinii bolnavi care vin la Bucureşti să fie consultaţi gratuit, să se stabilească diagnosticul lor, iar celor care au nevoie de îngrijiri imediate să li se ofere, a spus Patriarhul Daniel în data de 1 ianuarie 2012, în Catedrala Patriarhală.
În prezent, în cadrul Bisericii noastre funcţionează următoarele instituţii medicale şi farmaceutice:
Centrul de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie” din Bucureşti – Arhiepiscopia Bucureştilor;
Centrul medical „Sfântul Spiridon Vechi”, Bucureşti – Arhiepiscopia Bucureştilor;
Cabinet stomatologic „Sfântul Pantelimon”, Bucureşti – Arhiepiscopia Bucureştilor;
Centrul socio-medical „Sf. Mare Mucenic Mina” – Parohia Tătărani din Arhiepiscopia Bucureştilor;
Centrul socio-medical „Sfântul Dorotei”, Mănăstirea Turnu – Arhiepiscopia Bucureştilor;
Cabinetul medical „Sf. Cosma şi Damian”, Bucureşti – Arhiepiscopia Bucureştilor;
Policlinica Providenţa, Iaşi – Arhiepiscopia Iaşilor;
Spitalul Providenţa Iaşi, – Arhiepiscopia Iaşilor;
Centrul de recuperare şi îngrijire medicală „Sfânta Ana”, Iaşi – Arhiepiscopia Iaşilor;
Centrul de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie”, Cluj – Napoca – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
Policlinica fără plată „Sf. Pantelimon” – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
Cabinetul medico-social „Sfinţii Apostoli Andrei, Petru şi Pavel”, Bistriţa – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
Serviciul Medical de Îngrijiri la Domiciliu „Sfântul Nectarie”, Bistriţa – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
„Centrul de Recuperare Psiho-Neuro-Motorie pentru Copiii cu Handicap „Sf Irina”, Turda – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
Centrul de Recuperare Neuromotorie de tip ambulatoriu pentru adulţi, Turda – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
Serviciul de Îngrijiri Paliative la Domiciliu „Sfântul Nectarie”, Cluj-Napoca – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
Serviciul de Îngrijiri socio-medicale la domiciliu „Sfântul Vasile cel Mare”, Cluj-Napoca – Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
Centrul Social al Parohiei “Tractorul I”, Braşov – Arhiepiscopia Sibiului;
Centrul de Servicii de Recuperare Neuromotorie de Tip Ambulator – Arhiepiscopia Sibiului;
Centrul de Îngrijire si Asistenţă Socială la Domiciliu, Sibiu – Arhiepiscopia Sibiului;
Cabinetul Medical de Medicină de Familie ,,Christiana”, Sibiu – Arhiepiscopia Sibiului;
„Centrul de îngrijiri social-medicale la domiciliul pacienţilor cu boli incurabile”, Protopopiatul Braşov – Arhiepiscopia Sibiului;
Cabinetul „Sf. Nicolae”, Brăila – Arhiepiscopia Dunării de Jos;
Cabinetul „Sf. Spiridon şi Sf. Irina”, Galaţi – Arhiepiscopia Dunării de Jos;
Aşezământul Eparhial „Sf. Mc. Pantelimon” – Brăila, Arhiepiscopia Dunării de Jos;
Centrul Medical „Sf. Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian”, Galaţi – Arhiepiscopia Dunării de Jos;
Cabinetul „Acoperământul Maicii Domnului”, Brăila, Arhiepiscopia Dunării de Jos;
Cabinet medical – Parohia “Sfinţii Împăraţi” Ireasca, com. Gohor, jud. Galaţi – Arhiepiscopia Dunării de Jos;
Cabinetele medicale „Sfinţii Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian”, Arad – Arhiepiscopia Aradului;
Cabinetul Stomatologic „Sf. Nicolae”, Arad – Arhiepiscopia Aradului;
Dispensarul medical „Sf. M. Mc Pantelimon”, sat. Zimbru – Arhiepiscopia Aradului;
Cabinet stomatologic la Mănăstirea Dumbrava, com. Unirea, jud. Alba – Arhiepiscopia Alba Iulia;
Centru social-medical rezidential vârstnici de la Hârja, Bacău – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
Unitatea de îngrijire la domiciliu vârstnici, Hârja, Bacău – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
Cabinet stomatologic, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
Cabinetul Medicina de familie „Sfântul Ierarh Luca al Crimeii”, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
Centru de permanenţă medicală, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
Cabinet de protezare auditivă, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
Cabinet de consiliere psihologică, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
Cabinet de logopedie „Zambetul sunetului” Sf. Proroci Moise şi Aaron”, municipiul Roman – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
Servicii stomatologice – un sprijin pentru bătrâni şi copii ce provin din medii defavorizate, municipiul Roman –Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
Cabinet socio-medical stomatologic „Sf. Luca al Crimeii”, Bacău – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
Centrul de recuperare neuro-motorie „Sf. Vasile cel Mare”, Bacău – Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului;
Cabinetul medical Sf. Ioan Rusu – Episcopia Giurgiului ;
Centrul medico social „Sf. Ierarh Nectarie” – Episcopia Devei şi Hunedoarei.
Cum au apărut primele spitale?
De asemenea, mergând mai departe în istoria creştinismului, observăm că primele insituţii spitaliceşti au fost înfiinţate de Biserică. Amintim de rolul esenţial avut de Sfântul Vasile cel Mare care a construit, în 369, într-un cartier periferic din Cezareea, un spital dotat cu personalul necesar. Instituţia medicală, care a purtat denumirea de Vasiliada, se regăseşte menţionată în toate cronicile de istorie a medicinii (info aici şi aici).
Sfântul Ioan Gură de Aur a construit numeroase spitale în Constantinopol, fiecare organizat cu personal alcătuit din doi preoţi, medici, bucătari şi alte persoane dedicate vieţii ascetice. Sfântul Ioan cel Milostiv (610-619) a întemeiat multe spitale în Alexandria; Sfântul Andrei Criteanul (†740) a înfiinţat un spital cunoscut drept “xenon”, dotat din propriile sale venituri (info aici).
Nimic nu ne face viaţa mai frumoasă decât bucuria de a simţi că facem parte din Biserică. În Biserică, oamenii curaţi dobândesc bucuria, cei supăraţi, liniştea, iar cei mâhniţi, bucuria. În Biserică, cei chinuiţi află mângâiere, iar cei obosiţi află odihnă. Domnul spune: Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi (Matei 11, 28) – Sfântul Ioan Gură de Aur

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 654, Ultimul acces: 2026-08-02 06:18:25

Timp total: 0.03s...

[1]:1