Reflecţii biblice - Veniţi într-un loc retras şi odihniţi-vă

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Reflecţii biblice - Veniţi într-un loc retras şi odihniţi-vă

[2006-12-23]

Pasaj biblic: Apostolii s-au adunat la Isus şi i-au povestit toate câte au făcut şi ce au învăţat. Atunci el le-a spus: "Veniţi voi singuri, într-un loc retras, şi odihniţi-vă puţin"; pentru că mulţi veneau şi plecau şi nu aveau timp nici măcar să mănânce. Au plecat cu o barcă spre un loc retras, ei singuri. Mulţi i-au văzut plecând şi şi-au dat seama. Au alergat, deci, pe jos, din toate cetăţile, şi au ajuns înaintea lor acolo. Coborând, [Isus] a văzut o mare mulţime şi i s-a făcut milă de ei pentru că erau ca oile care nu au păstor şi a început să-i înveţe multe. (Marcu 6,30-34)

Reflecţia pr. Raniero Cantalamessa, predicator al casei papale

În pasajul evanghelic care precede în Evanghelia lui Marcu minunea înmulţirii pâinilor, Isus îi invită pe discipolii Săi să se îndepărteze de mulţime şi de munca lor şi să meargă cu El "într-un loc retras". I-a învăţat să facă ceea ce a făcut El însuşi: să echilibreze acţiunea şi contemplarea, să treacă de la contactul cu oamenii la dialogul intim şi regenerator cu noi înşine şi cu Dumnezeu. Tema este de mare importanţă şi actualitate. Ritmul vieţii a dobândit o viteză care depăşeşte capacitatea noastră de adaptare.

Scena din "Timpurile moderne" cu Charlie Chaplin absorbit de linia de asamblare este imaginea exactă a acestei situaţii. În acest fel ne pierdem capacitatea de separaţie critică ce ne permite să exercităm dominaţie asupra fluxului, adesea haotic şi dezordonat, al circumstanţelor şi experienţelor zilnice. Isus, în Evanghelie, nu dă niciodată impresia că ar fi agitat din cauza grabei. Câteodată chiar pare că pierde timpul: cu toţii îl caută şi El nu se lasă găsit, absorbit fiind în rugăciune. Uneori, ca în pasajul nostru evanghelic, El îşi invită şi discipolii să piardă timpul împreună cu El: "Veniţi voi singuri, într-un loc retras, şi odihniţi-vă puţin". El le recomandă adesea oamenilor să nu se frământe. Trupurile noastre beneficiază atât de mult de pe urma acestor "pauze"!

Între aceste "pauze" se numără şi vacanţele. Pentru majoritatea oamenilor, ele sunt doar ocazia de a se odihni puţin, de a sta de vorbă relaxaţi cu soţul sau soţia, de a se juca cu copiii, de a citi o carte bună sau de a contempla natura în linişte; pe scurt, de a se relaxa. A face din vacanţe un timp mai frenetic decât în restul anului ar însemna a-i distruge. La porunca: "Păzeşte ziua odihnei, ca să o ţii cu sfinţenie", ei ar adăuga: "Păzeşte vacanţa, ca să o ţii cu sfinţenie". "Opriţi-vă şi cunoaşteţi că Eu sunt Dumnezeu" ne spune Domnul în psalmi. Un lucru simplu de făcut ar putea fi să intrăm într-o capelă sau bisericuţă într-un timp în care este goală, şi să petrecem câtva timp acolo retraşi, singuri cu noi înşine, înaintea lui Dumnezeu.

Această nevoie de momente de singurătate şi ascultare se prezintă într-un mod special pentru aceia care proclamă Evanghelia şi pentru animatorii comunităţii creştine, care trebuie să fie în contact permanent cu izvorul Cuvântului pe care ei trebuie să îl transmită fraţilor lor. Laicii trebuie să se bucure, nu să se simtă neglijaţi, ori de câte ori preotul lor pleacă pentru câtva timp pentru reîncărcare intelectuală şi spirituală. Trebuie să spunem că vacanţele lui Isus cu apostolii Săi erau de scurtă durată, deoarece oamenii, văzându-l că pleacă, mergeau înaintea lui pe jos la locul unde urma să coboare din barcă. Însă Isus nu s-a enervat pe oamenii care nu îi dădeau pace, ci "i s-a făcut milă de ei", văzându-i singuri, "ca oile care nu au păstor", şi a început "să-i înveţe multe". Aceasta ne arată că trebuie să fim gata să ne întrerupem chiar şi odihna meritată în faţa unei nevoi grave a aproapelui nostru.

Nu putem, de exemplu, să lăsăm în voia sorţii, sau într-un spital, o persoană în vârstă de care avem grijă, pentru a ne bucura netulburaţi de vacanţă. Nu putem uita numeroasele persoane care nu şi-au ales singurătatea, şi suferă, nu pentru o săptămână sau pentru o lună, ci pentru ani de zile, poate întreaga lor viaţă. De asemenea este loc şi pentru o mică sugestie practică: să privim în jur pentru a vedea dacă este cineva pe care îl putem ajuta să se simtă mai puţin singur în viaţă, cu o vizită, un telefon, o invitaţie de a ne întâlni într-o zi într-un anumit loc - orice ne sugerează inima şi circumstanţele.

Sursa: www.ProFamilia.ro

Contor Accesări: 1309, Ultimul acces: 2026-08-06 05:23:27

Timp total: 0.03s...

[]:1